Stațiunile românești ce competiționau cu cele europene celebre, dar care au ajuns în ruină. Exemple de degradare și din alte țări

În timp ce unele națiuni se confruntă cu supraturismul, România se află într-o situație diferită: depopularea și degradarea unor destinații de recreere care odinioară echivalau cu mari stațiuni din Europa. Printre cauzele comune se numără privatizările controversate, lipsa de investiții, precum și incapacitatea autorităților locale de a atrage investitori. De asemenea, există și factori economici și demografici unici.

• Proiectul PULSE a analizat condiția stațiunilor aflate în declin, atât în România, cât și în Europa, și modul în care au pierdut turiști.

Stațiunea Vidra, situată în județul Vâlcea, trebuia să devină bijuteria turismului montan în România. Nicolae Ceaușescu visa la acest loc ca la viitoarea gazdă a Jocurilor Olimpice de iarnă, după exemplul sârbul de la Sarajevo în 1984.

Visele grandioase ale lui Nicolae Ceaușescu. Splendoare și abandon

Până la căderea regimului comunist în 1989, stațiunea era cunoscută pentru peisajul său încântător și serviciile de calitate, atrăgând sportivi din întreaga Europă pentru antrenamente.

După 1989, activele turistice au fost cedate celor patru mari sindicate, care nu au reușit să le gestioneze corespunzător. Acum, hotelurile ce fuseseră ocupate de turiști sunt acum abandonate, iar ruinele clădirilor neterminate sugerează o stare de derelict. Până și drumul de acces este neglijat.

Băile Herculane – de la vizitele regale la starea de ruină contemporană

Această stațiune rivaliza cu cele de la Baden Baden (Germania) și Karlovy Vary (Cehia), frecventate de elitele aristocratice. A fost vizitată de mari personalități, inclusiv împărați și regi. Împăratul Austriei a afirmat în 1852 că „În această vale a Cernei există cea mai frumoasă stațiune de pe continent.”

După 1990, Băile Herculane au intrat într-un declin accentuat. Numărul vizitatorilor a scăzut, iar sezonul de vară rămâne singurul moment de flux turistic.

Multe clădiri istorice au fost privatizate sau implicate în litigii îndelungate, iar investițiile au stagnat, ducând la deteriorarea lor.

Unele hoteluri mari nu s-au mai dovedit a fi fezabile pentru piața turistică actuală și costurile de întreținere le fac din ce în ce mai puțin atractive.

Recent, unele clădiri de patrimoniu au fost restaurate, în special în Piața Hercules, unde statuia acestuia a devenit un punct de atracție pentru turiști.

Sângeorz-Băi. Avem strategii, dar nu turiști

În stațiunea Sângeorz-Băi, principalele locuri de cazare sunt oferite de două hoteluri, cel mai mare fiind Hebe, clasificată cu două stele. Deși în trecut avea o capacitate de 900 de locuri, acum dispun de 460, un număr adecvat cererii curente.

Un alt hotel, de asemenea cu 2 stele, are 362 de locuri. Recunoaștem că stațiunea era o destinație foarte populară în trecut, cu o infrastructură turistică robustă, însă numărul turiștilor a scăzut alarmant, afectând economia locală.

Conform Autorității Naționale pentru Turism, pe lângă cele două hoteluri, există și 2 vile și 2 pensiuni cu 2 sau 3 stele, având între 7 și 25 de locuri. Autoritățile locale conștientizează reculul turismului și își propun revitalizarea turismului balnear.

„Direcțiile principale de dezvoltare turistică la Sângeorz-Băi trebuie să fie în concordanță cu potențialul natural și cultural. Revitalizarea turismului balnear este crucială, având în vedere apele minerale curative, ceea ce necesită atât dezvoltarea infrastructurii turistice, cât și campanii eficiente de promovare”, se specifică în strategia Primăriei Sângeorz Băi.

România dispune de jumătate din stațiunile balneare existente în 1938

Sectorul balnear necesită investiții semnificative, având în vedere că există numeroase stațiuni abandonate.

„Există peste 25 de foste stațiuni balneare abandonate, precum Malnaș Băi și Șugaș Băi. Pentru revitalizarea lor sunt necesare investiții de peste 150 de milioane de euro”, au declarat oficialii Organizației Patronatelor din Turismul Balnear.

Această problemă nu este exclusivă României; și în Spania există situații critice, exemple fiind stațiunile abandonate, precum Marina d’Or Ciudad de Vacaciones sau zonele ca Marbella și Benalmádena, unde investițiile au stagnat din anii 1960.

„Deturistificarea” este un termen recent care descrie un fenomen în care atât activitatea industrială cât și cea de afaceri care panorama turismului este diminuată, având un impact profund asupra ocupării muncii și economiei.

Când politicile publice nu mai investesc în proiecte turistice neviabile, efectele sunt dramatice. Absența investițiilor compromite întreținerea infrastructurilor turistice, reducând atractivitatea destinației.

Haludova, de la bijuteria Iugoslaviei la degradare

De asemenea, OBCT analizează complexul turistic Haludova de pe insula Krk, care în perioada Iugoslaviei era un simbol al societății comuniste-capitaliste.

Bob Guccione, fondatorul revistei Penthouse, a investit 45 de milioane de dolari în complex, care acum este o ruină.

Deschis în 1971 la o suprafață de aproape 100.000 m2, complexul includea două hoteluri ce puteau găzdui 1.500 de oaspeți.

Inaugurarea a fost marcată de petreceri grandioase, cu personalități politice și artiști britanici și americani.

Declinul

Complexul a funcționat timp de aproximativ două decenii. În anii 1970 și 1980 a devenit locul preferat al bursezei roșii, o clasă bogată derivată din pozițiile politice în socialism.

După o perioadă de autogestiune și mai multe transferuri de proprietate în anii 1980, oferta turistică a scăzut drastic, ajungând în prag de colaps. A fost, ulterior, refugiu pentru persoanele strămutate din timpul războaielor din fosta Iugoslavie, închizându-se definitiv.

Complexul Haludova din Croația. Foto: Dreamstime

După privatizare, complexul a fost vândut în 2000 și a fost închis în 2004.

Paradoxal, în ciuda rezervărilor însemnate, proprietarii au decis anularea lor, închizând complexul și chemând distrugerea pentru a construi o nouă stațiune, plan ce nu s-a materializat.

Regiuni din Italia afectate de neglijența turismului

În Italia, anumite regiuni întâmpină o scădere severă a turiștilor din cauza lipsei de investiții, rezultând în deteriorarea infrastructurii turistice. Exemplele notabile includ Riviera italiană și orașele de pe coastă, cum ar fi Rimini.

De asemenea, Veneția se confruntă cu probleme legate de infrastructură în zone mai puțin vizitate, lăsând multe proprietăți abandonate din cauza depopulării.

Regiunile sudice, precum Calabria și Sicilia, au suferit din lipsa sprijinului guvernamental, provocând distrugerea infrastructurii. De exemplu, Calabria reprezintă mai puțin de 2% din totalul veniturilor din turism al Italiei.

Politicile recente din Italia s-au concentrat pe turism durabil și exclusivist în marile orașe și situri culturale. „Progetto Bellezza” vizează restaurarea siturilor culturale uitate, cu o investiție de 150 milioane euro în ultimii ani.

Planul strategic pentru turism 2023 al guvernului italian se axează pe durabilitate și distribuirea uniformă a fluxurilor turistice. Aceasta include proiecte de modernizare în regiuni precum Umbria și Marche pentru a echilibra afluxul de vizitatori în orașele supra-turistificate.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană dedicată promovării parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană. Colaborăm cu publicații renumite din întreaga Europă.

Trei organizații media internaționale de renume coordonează activitățile proiectului.