STUDIU: Sindromul inimii frânte simulează un infarct. Deși femeile sunt predominant afectate, bărbații au un risc dublu de deces

Un studiu recent publicat în Journal of the American Heart Association arată că sindromul inimii frânte, care afectează în special femeile, prezintă un risc dublu de deces în rândul bărbaților. Analizând datele a aproape 200.000 de pacienți din Statele Unite, cercetătorii au descoperit o rată de mortalitate de 11,2% pentru bărbați comparativ cu 5,5% pentru femei.

Cunoscut medical sub denumirea de cardiomiopatie takotsubo, sindromul inimii frânte este provocat de stres emoțional sau fizic intens, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi. Aceasta se manifestă prin simptome similare cu cele ale unui infarct, inclusiv dureri în piept și dificultăți de respirație, însă fără blocaje în arterele coronare. Inima, în special ventriculul stâng, își schimbă temporar forma și eficiența.

Echipa de cercetători de la Universitatea din Arizona, SUA, a analizat informațiile medicale a 199.890 de pacienți americani între 2016 și 2020, confirmând că, în ciuda unei incidențe mai mari la femei, bărbații au o rată de deces semnificativ mai mare.

Factorii declanșatori: de la accidente grave la diagnostice severe

Sindromul inimii frânte, descris pentru prima dată în Japonia în 1990, slăbește temporar ventriculul stâng, afectând capacitatea acestuia de a pompa sângele. Numele provine de la traditia japoneză a vaselor de pescuit pentru caracatițe, deoarece forma afectată a inimii seamănă cu acest vas.

Printre factorii declanșatori se numără stresul emoțional sau fizic extrem, cum ar fi moartea unei persoane dragi, accidentele grave, intervențiile chirurgicale sau diagnosticele severe. Spre deosebire de un infarct clasic, cardiomiopatia takotsubo nu include blocări în arterele coronare.

„Am fost surprinși să observăm că rata mortalității datorată cardiomiopatiei takotsubo este semnificativă și nu a înregistrat scăderi considerabile în ultimii cinci ani. De asemenea, riscul complicațiilor în timpul spitalizării rămâne ridicat,” a declarat dr. M. Reza Movahed, cardiolog la Universitatea din Arizona.

Diferențe semnificative între sexe

Conform datelor studiate, sindromul afectează preponderent femeile, cu peste 90% dintre cazurile raportate în rândul femeilor cu vârste între 58 și 75 de ani. Alte cercetări au arătat că până la 5% dintre femeile suspectate de infarct au, de fapt, această formă specifică de cardiomiopatie.

Descoperirea surpriză a acestui studiu este diferența notabilă în rata mortalității între sexe. Deși media deceselor era de 6,5%, procentul pentru bărbați ajunge la 11,2%, comparativ cu 5,5% pentru femei.

Această discrepantă ar putea fi explicată prin natura factorilor declanșatori. La bărbați, sindromul este adesea asociat cu evenimente fizice severe, precum intervenții chirurgicale sau infecții grave, în timp ce la femei, factorii emoționali, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau rupturi afective importante, sunt mai frecvenți.

Hormonii ca factor protector

Cercetătorii iau în considerare și influența diferențelor hormonale. Se pare că estrogenul oferă o protecție naturală împotriva efectelor negative ale hormonilor de stres asupra inimii. După menopauză, nivelul de estrogen scade, iar femeile devin mai vulnerabile la stres.

Un exces de hormoni de stres, precum adrenalina, poate provoca modificări la nivelul celulelor musculare cardiace, împiedicând astfel ventriculul stâng să se contracte eficient.

Cleveland Clinic a identificat o gamă largă de posibili factori declanșatori, inclusiv: 

• scăderea bruscă a tensiunii arteriale, 
• afecțiuni grave, 
• intervenții chirurgicale, 
• senzatia de durere intensă, 
• violența domestică, 
• atacurile de astm, 
• informații proaste (precum un diagnostic de cancer), 
• accidente auto,
• pierderea neașteptată a unei persoane dragi, 
• conflictele violente, 
• pierderi financiare, 
• frica intensă, 
• nervozitate publică.

Simptomele înșelătoare

Diagnosticarea sindromului poate fi provocatoare, chiar și pentru medicii experimentați, din cauza simptomelor similare cu cele ale infarctului miocardic. Pacienții experimentează dureri grele în piept și senzații de apăsare, dar pot avea și simptome mai subtile precum respirație dificilă, oboseală bruscă sau amețeli.

Pentru un diagnostic precis, medicii se bazează pe absența blocajelor arterelor coronare, confirmată prin angiografie, și pe mișcări anormale ale ventriculului stâng, identificate prin ecografie. Cea mai frecventă modificare, care a inspirat numirea afecțiunii, este dilatarea porțiunii inferioare a ventriculului stâng, care capătă forma vasului japonez tako-tsubo în timpul contracției.

Modalități de tratament

Deocamdată, nu există un tratament specific pentru sindromul inimii frânte. Tratamentele variază în funcție de gravitatea simptomelor, prezența tensiunii arteriale scăzute sau acumularea de lichid în plămâni. De obicei, medicii prescriu medicamente utilizate și pentru alte tipuri de insuficiență cardiacă, cum ar fi beta-blocantele și diureticele.

Lipsa unui tratament adecvat poate duce la complicații severe, după cum arată studiul american. Aproape 36% dintre pacienți dezvoltă insuficiență cardiacă congestivă, iar 20,7% suferă de fibrilație atrială. În formele severe, pot apărea șocul cardiogen (6,6%), accidentul vascular cerebral (5,3%) sau stopul cardiac (3,4%).

„Anumite complicații, precum accidentele vasculare cerebrale embolice, pot fi prevenite prin inițierea timpurie a anticoagulantelor la pacienții cu mușchi cardiac slăbit sau cu fibrilație atrială,” a adăugat dr. Movahed.

Perspective mari de recuperare

Specialiștii au identificat patru tipuri distincte ale sindromului inimii frânte, în funcție de zona cardiacă afectată.

Chiar dacă tipurile variază, toate pot avea evoluții severe fără un tratament corespunzător.

însă, vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, funcția inimii se recuperează treptat. Anomaliile de contracție ale ventriculului stâng se îmbunătățesc în decurs de una până la patru săptămâni, iar majoritatea pacienților se recuperează complet în aproximativ două luni, având un risc scăzut de recidivă.

Totuși, unii pacienți continuă să resimtă simptome persistente asemănătoare insuficienței cardiace, iar în cazuri rare, afecțiunea poate fi fatală.

O afecțiune din ce în ce mai frecventă

În ciuda creșterii numărului de cazuri și a riscurilor asociate, sindromul inimii frânte rămâne insuficient înțeles. „Faptul că rata mortalității nu a scăzut deloc în ultimii cinci ani este îngrijorător. Este necesară dezvoltarea unor soluții terapeutice mai eficiente și o abordare clară pentru gestionarea complicațiilor,” a încheiat dr. Movahed.

Afecțiunea este cunoscută de peste 30 de ani, dar numeroase aspecte rămân neclarificate, de la mecanismele exacte care o determină până la modalitățile de prevenire a agravării sale. Analiza a relevat o ușoară creștere a incidenței sindromului la ambele sexe, dar cu o prevalență constant mai mare în rândul femeilor.

Aproximativ 2% dintre pacienții care se prezintă la urgență cu simptome de infarct sunt, de fapt, diagnosticați cu cardiomiopatia takotsubo, conform Cleveland Clinic. Totuși, experții sugerează că acest procent ar putea fi mai mare, dată fiind dificultatea de recunoaștere și diagnostic.

Deși nu toate cazurile sunt cauzate de pierderi emoționale, clar este că stresul emoțional sever poate avea efecte devastatoare asupra sănătății inimii.