Suprataxarea muncii part-time în 2025: Veniturile strânse de stat și obligațiile fiscale ale angajatorilor

Suprataxarea muncii part-time în 2025: Veniturile colectate de stat și impozitele datorate de angajatori pentru contractele part-time

De la implementarea suprataxării contractelor part-time în vara anului 2022 până în ianuarie 2023, angajatorii au contribuit cu aproape 90 de miliarde de lei la bugetul de stat, sumă obținută din contribuțiile sociale și impozitul pe venitul din salarii pentru angajații cu astfel de contracte, conform Ministerului de Finanțe.

Luna trecută, senatorul PNL Mihail Veștea a adresat Ministerului de Finanțe mai multe întrebări legate de impozitarea muncii part-time, o măsură criticată atât de angajați, cât și de angajatori.

Senatorul a cerut ministerului informații despre sumele încasate până în prezent și dacă această măsură a avut efectul dorit de reducere a muncii la negru.

Veniturile statului din muncă part-time: aproape 90 de miliarde de lei

Răspunsul Ministerului de Finanțe, transmis în această lună, se referă la veniturile colectate de la intrarea în vigoare a măsurii, în vara anului 2022, până în ianuarie 2023.

Astfel, în prima jumătate a anului 2022, imediat după introducerea măsurii, s-au strâns peste 11,3 miliarde de lei din impozitul pe venitul din salarii, plus 2,75 miliarde de lei pentru contribuțiile la pensii (CAS) și 1,1 miliarde de lei pentru asigurările sociale (CASS).

În anul trecut, angajatorii au contribuit cu peste 37 miliarde de lei la buget pentru angajații cu contracte part-time, o creștere de peste 2,7 miliarde de lei comparativ cu anul anterior, când suma a fost de peste 34,2 miliarde de lei.

În ianuarie 2023, au fost contribuții de 2,4 miliarde de lei (impozit pe venit), cu 593,3 milioane de lei (CAS) și 238,9 milioane de lei (CASS) pentru angajații part-time. Veniturile totale colectate în această perioadă au fost aproape 90 de miliarde de lei.

Ministerul de Finanțe nu a comentat efectele acestei măsuri asupra companiilor și nu a precizat dacă aceasta a atins scopul de reducere a muncii la negru, menționând că Ministerul Muncii ar trebui să se pronunțe pe acest subiect.

Introducerea suprataxării pentru contractele part-time

Începând cu 1 august 2022, Guvernul României a adoptat o măsură prin care contribuțiile sociale pentru contractele part-time sunt calculate pe baza salariului minim brut, indiferent de venitul real al angajatului.

Aceasta implică faptul că angajatorii vor plăti contribuții mai mari la stat dacă angajații lor câștigă sub salariul minim brut.

Măsura a fost justificată prin necesitatea de a diminua numărul contractelor part-time utilizate pentru a evita plata taxelor.

Suprataxarea muncii part-time a stârnit controverse, iar angajatorii și angajații au resimțit impactul acestei măsuri.

Pe de o parte, statul a reușit să colecteze mai multe resurse pentru sistemul de pensii și sănătate, însă pe de altă parte, mulți angajatori s-au arătat reticenți în a oferi contracte part-time, optând fie pentru angajarea cu normă întreagă, fie pentru alte tipuri de colaborare.

Aplicarea suprataxării în 2025

Începând din 1 ianuarie 2025, salariul minim brut în țară va fi crescut de la 3.700 lei la 4.050 lei.

Conform legislației fiscale, angajatorii care au angajați part-time cu salarii sub acest prag trebuie să plătească contribuțiile sociale ca și cum salariul ar fi 4.050 lei.

Pentru anul în curs, Guvernul a decis să mențină o facilitate fiscală de 300 lei netaxabili, inclusiv pentru angajații cu contracte part-time, ceea ce înseamnă că angajatorii vor plăti contribuții calculate la salariul minim brut de 3.750 lei.

Astfel, chiar dacă un angajat part-time câștigă mai puțin, contribuțiile la pensii (CAS) și la sănătate (CASS) vor fi calculate ca și cum ar avea un salariu brut de 3.750 lei.

Excepții de la suprataxare pentru munca part-time

Conform Codului Fiscal, suprataxarea muncii part-time nu se aplică în următoarele cazuri:

• Elevii și studenții sub 26 de ani care sunt înscriși într-o formă de învățământ;
• Ucenicii cu vârsta de până la 18 ani;
• Părinții sau tutorii legali ai cel puțin doi copii în întreținere;
• Persoanele cu dizabilități sau alte categorii recunoscute care pot lucra sub 8 ore pe zi;
• Pensionarii care au atins limita de vârstă (cu excepția celor cu pensii speciale);
• Salariații cu mai multe contracte individuale de muncă, care au venituri sumate ce depășesc salariul minim brut.