România a avansat de pe locul 10 la locul 3 în Uniunea Europeană în privința șomajului juvenil. Subiectul a fost discutat și de Banca Națională

Cu patru ani în urmă, România ocupa poziția a zecea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. Anul trecut, țara noastră a avansat pe locul al treilea, conform statisticilor publicate vineri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Datele Eurostat arată că rata medie a șomajului în rândul tinerilor este de aproximativ 24%, depășită doar de Spania și Suedia. În zonele rurale, situația este și mai gravă, cu o rată de șomaj ce depășește 30% în rândul tinerilor, cifră care ascunde detalii pentru care statisticile românești nu dispun de informații.

Deși Spania a avut întotdeauna o rată a șomajului mai mare decât media UE, acolo, la fel ca în România, aproximativ jumătate dintre șomeri activează în economia informală, primind în același timp ajutor social din partea statului.

Un expert a explicat că „tinerii apar ca șomeri, dar de fapt nu sunt”, subliniind creșterea economiei informale în România, ale cărei dimensiuni s-au extins și diversificat.

Șomajul în rândul tinerilor din mediul rural depășește 30%, în contextul în care în România există numeroase locuri de muncă disponibile. Această discrepanță este cauzată de concentrarea joburilor în marile orașe, în timp ce oportunitățile în zonele rurale sunt limitate, iar salariile sunt scăzute, afirmă un expert pe piața muncii.

Cătălin Ghinăraru a discutat despre dezechilibrele economice și migrația tinerilor calificați, subliniind presiunea demographică asupra pieței muncii. Ghinăraru, profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri din București și fost secretar științific al Institutului Național pentru Cercetare în Domeniul Muncii, este o resursă căutată pentru detalii despre piața muncii din România.

Creșterea economiei formale are și un impact asupra economiei informale, astfel mulți tineri apar ca șomeri în statistici, dar activează în această economie paralelă. Lipsa datelor precizate complică implementarea unor politici eficiente, afirmă specialistul.

Banca Națională a alertat asupra provocărilor demografice semnificative cu care se confruntă România, care vor avea implicații importante pe piața muncii în anii următori, conform Raportului asupra stabilității financiare.

La nivel scăzut de educație, șomajul este de aproape 7 ori mai ridicat

Analiza Băncii Naționale arată că România se confruntă cu o problemă gravă pe piața muncii: rata șomajului pentru persoanele cu educație scăzută (13,6%) este aproape de 7 ori mai mare comparativ cu cea a celor cu studii superioare, care se situează la 2%.

Datele BNR sugerează o polarizare a pieței muncii, cu un deficit de forță de muncă tot mai mare în următorii 10 ani, mai ales în rândul locurilor de muncă cu nivel de educație extrem.

Conform prognozelor pentru 2035, vor fi cele mai multe cereri de specialiști (un sfert din locurile de muncă), în timp ce muncitorii în domenii cu calificare mai slabă, precum construcțiile sau transporturile, vor reprezenta doar 7% din total.

Va exista un impact al inteligenței artificiale asupra ocupării, cu desființarea unor locuri de muncă, dar și crearea altora. Unele sectoare se vor dezvolta datorită AI, cum ar fi modelarea AI și inteligența în afaceri.

Cercetările firmelor de consultanță sugerează că implementarea acestei tehnologii va îmbunătăți productivitatea muncii în România, care a realizat progrese, dar rămâne sub nivelul altor economii din regiune.

Productivitatea muncii în România se situează la 84,2% din media UE 27 (2023), fiind superioară celei din Bulgaria (56,8%) și Poliția (82,7%), dar semnificativ inferioară țărilor precum Belgia (129,6%), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).

Pentru 90% dintre tineri, salariul este al doilea factor important în carieră

Unele dintre cauzele ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor constau în salariile mici.

Conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare eJobs, tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani consideră că un salariu corect ar fi între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro). Aproape 90% dintre tineri consideră că banii sunt al doilea cel mai important aspect al carierei, primul fiind posibilitatea de a lucra de acasă sau hibrid.

Abandonul școlar este, de asemenea, la niveluri îngrijorătoare, cu România având una dintre cele mai mari rate în UE. Proporția celor care părăsesc timpurie educația a variat între 2,0% în Croația și 16,6% în România.

Numărul tinerilor care sunt simultan în învățământ și pe piața muncii este cel mai mic în România, comparativ cu alte state membre ale UE.

România are cea mai mare proporție de tineri (15-29 de ani) care nu doresc să muncească din toată Uniunea Europeană, iar această pondere a crescut aproape de două ori în ultimele 10 ani.

Tinerii români par a susține ideea că „nimeni nu mai vrea să lucreze”, un sentiment care este confirmat de discuțiile din comunitățile online.

În 2021, sute de mii de români au părăsit locurile de muncă ca parte a tendinței de demisie în masă, iar cercetările recente indică o pierdere a ambiției în rândul tinerilor.

Schimbările atitudinii față de muncă și educație

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a discutat despre creșterea numărului de tineri care nu doresc să învețe sau să muncească.

În trecut, tinerii se căsătoreau cu persoane din familii bogate, iar această mentalitate a persistat până după Primul Război Mondial.

Această perioadă a generat o resetare a valorilor, iar munca a devenit un factor esențial pentru crearea de bogăție.

Între 1905 și 1990, IQ-ul global a crescut datorită interesului pentru educație.

Totuși, în prezent, există o tendință consumistă care diminuează dorința de muncă.

Contractul social al României este sub presiune din cauza sărăciei în creștere

Sentimentul de sărăcie crescândă afectează contractul social din România, conform unei analize a Băncii Mondiale.

Fără un loc de muncă, tinerii se simt neputincioși dacă nu au părinți cu resurse financiare.

Viitorul depinde de deciziile generației actuale, care poate continua un model bazat pe consum sau poate să se îndrepte spre responsabilitate.

Problema tinerilor care nu studiază și nu lucrează a fost menționată și în raportul INS „Tendințe sociale”, care a evidențiat rata NEET de 17,5%, mai ridicată în rândul tinerilor din mediu rural.