Timp de așteptare: patru rapoarte de control legate de fondurile pentru campania prezidențială sunt blocate. Autoritățile nu reușesc să aplice legea sau există influențe politice

Subiectul central vizează suma de 20 de milioane de lei, provenită din bugetul de stat, destinată finanțării campaniei electorale din 2024. Situația este suspectă, deoarece se arată că decidenții din Autoritatea Electorală Permanentă nu reușesc să aplice legea ori nu doresc să o facă din motive politice. PNL se află în pericol de a pierde 14 milioane de lei cu câteva luni înainte de campania electorală.

Guvernul condus de Ciolacu a emis, la doar șase zile după anularea neașteptată a alegerilor prezidențiale, o Ordonanță de Urgență prin care restituia fondurile utilizate în campania electorală, având ca sursă Fondul de Rezervă.

Justificarea acestei acțiuni se regăsește în OUG 143 din 12 decembrie, ce subliniază că există o situație de urgență extraordinară, ce necesită reglementare imediată, deoarece legea nu prevede clar pașii în cazul anulării alegerilor.

Până la Crăciunul acesta, Autoritatea Electorală Permanentă a rambursat peste 100 de milioane de lei către candidații la prezidențiale, inclusiv celor care nu au atins pragul de 3%.

Restituirea fondurilor de către patru partide

Ordonanța de Urgență nu face distincție între sursele de finanțare, fie că sunt din subvenție, bani de la bugetul de stat, sau din fonduri private. Până la apariția acestei OUG, partidele primeau rambursări doar pentru banii din surse private.

Deși subiectul părea să fi fost rezolvat odată cu virarea fondurilor în conturi, OUG permite Autorității Electorale Permanente să examineze legalitatea cheltuielilor.

Problema majoră apare în perioada februarie-martie: patru echipe de control din cadrul AEP elaborează rapoarte pentru PNL, USR, AUR și Forța Dreptei, cu privire la returnarea sumelor cheltuite din subvenție, în urma încasării acestor fonduri de la stat conform OUG 143/2004.

Partidul Național Liberal se află în cea mai dificilă situație, având de rambursat 14 milioane de lei. USR este obligat să restituie 5 milioane de lei, iar AUR aproape un milion de lei.

Justificarea echipelor de control constă în faptul că aceste partide au folosit bani din subvenție în campania electorală și nu beneficiază de rambursare conform legii 334/2006 care reglementează finanțarea campaniilor.

Întârzierile Autorității Electorale Permanente

Dacă rapoartele echipelor de control din AEP ar fi fost aprobate în martie, partidele ar fi trebuit să restituie fondurile înainte de alegerile din 4 mai.

Situația devine mai complexă. Autoritatea Electorala Permanentă se confruntă cu dilema de a aplica legea prin sancționarea partidelor sau de a contesta interpretarea legii din rapoartele de control.

Vicepreședintele Cosmin Popp, propus de Administrația Prezidențială, îngheață rapoartele: acestea nu sunt nici aprobate, nici respinse, rămânând blocate în sertar. În această perioadă, nu se înregistrează progrese.

Scopul pare a fi acela de a trece alegerile prezidențiale din mai, după care AEP poate lua o decizie. Pentru a amâna situația, Autoritatea se consultă și cu Curtea de Conturi pentru clarificări legate de aplicarea OUG emisă de guvernul Ciolacu.

PNL se pregătește pentru campanie

Între timp, PNL are șansa să utilizeze banii care ar fi trebuit returnați în noua campanie, dacă dorește. Cu datorii de peste 180 de milioane de lei, liberalii ar fi suferit o pierdere considerabilă dacă ar fi fost obligați să restituie 14 milioane de lei înainte de alegerile electorale.

Faptul că statul român nu reușește să gestioneze o problemă relativ simplă și că Ordonanțele emise de guvernul Ciolacu sunt neclare, arată vulnerabilitățile sistemului politic.

Autoritatea Electorală Permanentă nu a reușit să facă față provocărilor de la alegerile prezidențiale, iar reformarea instituției ar trebui să devină o prioritate absolută pentru a proteja democrația.

Rolul AEP în protejarea cetățeanului

Este notabil că Parlamentul a ales un nume controversat în liderul instituției. De ce nu au găsit partidele din Coaliție o persoană care să ofere credibilitate instituției într-un an electoral complicat?

Când partidele au beneficiat de sume impresionante ca subvenție și au încheiat acorduri secrete, AEP a preferat să le acopere și să mențină totul în secret.

Dacă AEP, instituția care ar trebui să asigure corectitudinea alegerilor, nu știe cum se aplică legea privind finanțarea campaniilor, asta semnalează o criză majoră. Fără respectarea legii, haosul este inevitabil!

Autoritatea Electorală Permanentă nu trebuie să susțină interesele politicienilor și contractele lor secrete, ci să apere votul, cetățenii și banii publici.

Există numeroase exemple în democrații stabile, unde politica a fost trasă la răspundere penală după campanii electorale. În Franța, sunt cazuri celebre precum Sarkozy sau Le Pen, iar în Statele Unite, Donald Trump a fost implicat într-un dosar penal și un fost cancelar a pierdut funcția în Austria.

În România, AEP se confruntă cu întrebări legate de aplicarea legii: ar trebui să protejeze partidele sau nu?