Ultima iarnă extremă din România: un record de -38 C care nu a fost depășit de atunci

Anul 1985 a fost unul dintre cele mai dificile din ultimele decenii pentru români, fiind marcat de o iarnă extremă care a adus cu sine măsuri severe de restricționare a consumului de energie. Care au fost motivele pentru care iarna din 1985 a fost atât de cruntă? Ce relata presa acelor vremuri?

• În București și în alte localități, temperatura a rămas sub 0 grade timp de 16 zile consecutive (între 7 și 22 ianuarie), urmate de alte 19 zile fără temperaturi pozitive (11 februarie – 1 martie).
• Această iarnă a fost caracterizată prin minime frecvent sub -20 C, iar condițiile extrem de reci s-au resimțit în apartamente, unde multe familii au avut parte de pene de curent care durau uneori ore întregi, folosirea reșourilor fiind dificilă din cauza restricțiilor.
• În multe locuri, temperaturile din apartamente au fost de 6-8 grade Celsius, iar utilizarea radiatoarelor era interzisă în multe instituții. Regiuni precum Miercurea Ciuc au înregistrat valori de -38,4 C, în timp ce Bucureștiul a avut zile cu maxime de -11 C. De asemenea, presa comunistă nu a abordat problemele legate de frigul din locuințe sau de penele de curent, raportând doar mesaje precum: „Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii”.

Compararea iernii din 1985 cu cele recente

Iarna 2023-2024 este cea mai caldă din România în perioada 1901-2024, cu o temperatură medie națională de 3,8 °C, conform datelor ANM. Spre comparație, iarna din 1985 a avut o temperatură medie în jur de -5 C, iar faimoasa iarnă din 1954 rămâne cea mai rece.

Media temperaturii din ianuarie 1985 a fost de -7,4 C, cu excepția lunii ianuarie din 1963, care a fost mai rece, conform datelor ANM din intervalul 1961-2024. În contrast, luna ianuarie din 2023 a avut o medie de +3,3 C!

Februarie 1985 a fost chiar mai rece, având o medie de -8,6 C și rămânând cea mai rece lună februarie conform măsurătorilor meteorologice complete.

Zăpada abundentă a iernii din 1985

În ianuarie 1985, s-au înregistrat 76 cm de zăpadă la Câmpina, o localitate cunoscută pentru clima sa blândă, iar în februarie, Bucureștiul a avut 80 cm de zăpadă, iar Tg Mureș 48 cm, conform datelor din volumul Clima României, realizat de ANM.

Stratul de zăpadă a persistat mulți zile din cauza vremii geroase. La Miercurea Ciuc, s-a semnalat o temperatură de -38,4 C în mijlocul lunii ianuarie, fiind a doua cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată în țară, după recordul din Bod, stabilit cu 83 de ani în urmă.

Din acel moment, nu s-au mai înregistrat temperaturi sub -38 C în România.

Au fost, de asemenea, măsurate temperaturi semnificative la Întorsura Buzăului (-35,5 C), Brașov (-32,2 C), Bistrița (-33,5 C), Târgu Mureș (-30,2 C) și Timișoara (-23,5 C). Chiar și zonele cu climă blândă, precum Sulina, au înregistrat minime sub -23 C în primele două luni ale acelui an. De atunci, nu s-au mai atins temperaturi atât de scăzute în majoritatea orașelor.

În orașe precum Roman și Târgu Mureș, media temperaturilor a fost sub -10 C atât în ianuarie, cât și în februarie, pe când iernile mai calde din ultimii ani au avut o medie peste 0 grade.

În aceeași iarnă, s-a înregistrat una dintre cele mai scăzute medii lunare de temperatură: -18,2 C la Omu în februarie, cu o minimă de -35,5 C. Niciodată nu a fost mai cald de -3 C într-o zi din acea lună. Comparativ, media lunii februarie 2024 la Omu a fost cu 13 grade Celsius mai ridicată decât în 1985!

Martie 1985 a început cu -15 C la București, iar pe 12 martie, minima era -10 C în capitală. Tot în martie s-au înregistrat -18 C la Brașov, -19 C la Târgu Mureș și -17 C la Galați, conform datelor din Anuarul Statistic al României.

Acea lună martie s-a dovedit a fi una dintre cele mai reci luni de „Mărțișor”, cu o medie națională de 1,5 C. În contrast, în cele mai călduroase luni martie, inclusiv în 2024, media temperaturii naționale a trecut de 7-8 grade Celsius.

Decembrie 1984, prima lună a acelei ierni, a fost rece, înregistrându-se zece zile la București cu maxime sub 0 grade, în timp ce Iași a avut 14 zile și Întorsura Buzăului 15 zile fără temperaturi pozitive.

Anul 1985 a fost marcat de extreme meteorologice: în iulie au fost semnalate temperaturi de 40,4 C la Drobeta Turnu Severin și București Filaret, iar in acele vremuri astfel de valori erau rare.

Decembrie 1985 a adus un record absolut de căldură pentru acestă lună, cu +23,4 C la Câmpina, un record care se menține și în prezent, în ciuda valurilor de căldură din ultimele decenii.

Îngheț și întuneric în locuințe și pe străzi

În primele zile ale anului, Comitetul Executiv al Partidului Comunist Român a adoptat un program de „folosire rațională a energiei electrice”, care a dus la reducerea cu cel puțin 50% a iluminatului public și casnic față de consumul din iarna 1983-84, subiect detaliat în publicația „Scânteia”.

Restaurantele și instituțiile culturale au avut program redus până la ora 21.00, iar în industrie a fost implementată o eșalonare a consumului energetic pe trei schimburi. Penele de curent au putut dura chiar 5-6 ore, iar iluminatul public era activat mult mai târziu. Detalii despre evenimentele din 1985 pot fi ascultate în emisiunea Realitatea Românească, difuzată de către Radio Europa Liberă la începutul anului 1986. De asemenea, informații despre un alt an devastator din istoria României, când dezastrele au fost cauzate de inundații, sunt disponibile pentru lectură.

După anul 1980, lipsurile în viața cotidiană au devenit o normă și au fost resimțite tot mai acut după 1985. Măsurile de austeritate au fost severe, iar din 1982, în unele orașe de provincie, a fost impusă „raționalizarea” unor alimente esențiale precum pâinea, făina, zahărul, ouăle și laptele. Din 1983, aceste produse de bază se cumpărau cu rațiile în întreaga țară, cu excepția capitalei. Rațiile au fost reduse continuu până în 1989. Detalii despre viața în cele mai friguroase zile din 1985 sunt expuse în diverse surse.

În 1981, s-au impus măsuri drastice pentru economisirea energiei, incluzând o rație lunară de 30 de litri de benzină. Alte restricții au stabilit o temperatură maximă de 14 C în birouri și limitarea accesului la apă caldă (o dată pe săptămână). În timpul iernii severe din 1984-85, surse din spitale au raportat că peste 30 de copii au decedat din cauza întreruperilor neanunțate de curent care au afectat incubatoarele.

„Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii”

Presa din acea perioadă nu a abordat dificultățile cu care se confruntau românii, dar în ziarul „Scânteia” au fost publicate mesaje mari precum: „Respectați normele și indicațiile privind consumul redus de energie! Contribuiți prin chibzuința voastră la depășirea rigorilor iernii!”.

Scânteia a subliniat eforturile realizate pentru creșterea producției de energie electrică și publica frecvent tabele referitoare la evoluția producției din termocentralele pe cărbune. Mesajul principal era că, în ciuda iernii aspre, oamenii au reușit să depășească dificultățile, conformându-se directivei partidului. Erau publicate și informații despre consecințele iernii în alte părți ale Europei.

În același an, programul de televiziune a fost redus la două ore pe zi.