Cursa pentru metale rare: Motivul pentru care investițiile chinezești în căi ferate din Africa ating miliarde de dolari

China își extinde activitățile pe întreg teritoriul african: a dezvoltat porturi în Kenya, căi ferate în Angola și un baraj hidroenergetic în Etiopia, în timp ce caută minerale pe continent. Cu miliarde de dolari investite în construcția căilor ferate africane, aceste proiecte au generat controverse datorită implicațiilor economice, politice și ecologice.

În septembrie 2024, liderii africani s-au reunit la un important summit în China, unde președintele Xi a anunțat o promisiune de investiții de 50 miliarde de dolari pe parcursul următorilor trei ani, în numeroase țări africane.

Cele mai multe dintre aceste investiții sunt orientate spre sectorul minier, dar recent au început să fie explorate și proiecte de energie verde, inclusiv inițiative în domeniul vehiculelor electrice.

Comparativ cu anii anteriori, China alocă acum mai puțin capital în Africa, având o preferință pentru proiecte de dimensiuni mai reduse, ceea ce reflectă o fază de recalibrare. Guvernele africane și băncile chinezești devin mai prudente în privința riscurilor financiare asociate cu inițierea unor mari proiecte de investiții.

În ultimul deceniu, China a investit semnificativ în infrastructura feroviară de pe continent ca parte a inițiativei cunoscute sub numele de Belt and Road (BRI).

De facto, investițiile chineze nu sunt făcute din altruism, ci mai ales pentru a facilita accesul la resursele naturale. Multe dintre aceste linii feroviare conectează regiuni bogate în resurse (minereuri, petrol, lemn) cu porturi, facilitând astfel exporturile către China. Foarte rar se iau în calcul avantajele pentru pasageri.

Extinderea influenței și accesul pe noi piețe

China urmărește să își extindă influența geopolitică: prin astfel de proiecte, aceasta își întărește relațiile cu guvernele africane, sporindu-și influența pe continent, profitând de faptul că Statele Unite și Europa au investit semnificativ mai puțin în Africa, lăsând un „spațiu liber”.

În mod evident, este vorba și despre contracte profitabile pentru companiile chineze, majoritatea firmelor implicate în construcția acestor căi ferate fiind de proveniență chineză.

Un alt efect este creșterea cererii pentru produsele chinezești; o infrastructură îmbunătățită permite o distribuție mai rapidă a bunurilor chinezești în Africa.

Cea mai cunoscută cale ferată construită de chinezi pe continentul african leagă două mari orașe din Kenya și a avut un cost de 3,8 miliarde dolari. O altă linie importantă este cea între Addis Abeba (Etiopia) și Djibouti.

Provocările investițiilor chineze

Investițiile din China în Africa pot genera beneficii pe termen scurt (modernizare, locuri de muncă temporare, conexiuni îmbunătățite), însă pe termen lung pot însemna probleme serioase legate de suveranitatea economică și sustenabilitate.

Un aspect problematic este „Diplomația capcanei datoriilor”, o practică prin care unele state africane devin dependente financiar de China, conferind astfel Beijingului un avantaj strategic și politic, în special când aceste state întâmpină dificultăți în a-și onora datoriile. China are o influență extrem de mare, astfel că o țară africană nu poate desafia deschis autoritatea chinezească.

Țările incapabile să își plătească datoriile ajung să piardă controlul asupra infrastructurii strategice. De asemenea, majoritatea proiectelor sunt realizate cu muncitori chinezi, ceea ce limitează beneficiile pentru comunitățile locale.

O analiză din New York Times referitoare la un forum important din toamna anului 2024 a menționat că există nemulțumiri în rândul liderilor africani legate de reticența Republicii Populare Chineze de a renegocia datoriile.

Un alt obiectiv al liderilor africani este echilibrarea balanței comerciale cu China, astfel încât China să achiziționeze mai multe produse finite din țările africane unde a investit.

Există și o problemă cu sustenabilitatea economică a unor proiecte, unele căi ferate fiind utilizate foarte puțin sau având o rentabilitate scăzută, devenind astfel o povară economică.

Chiar dacă China construiește infrastructură, nu oferă întotdeauna instruire tehnică populației locale pentru a o gestiona eficient pe termen lung. Aceasta duce la un deficit al transferului de tehnologie. În plus, unele proiecte au generat probleme de mediu, inclusiv defrișări masive în zone protejate.

Calea ferată dedicată existenței nichelului

Cel mai recent proiect feroviar, pentru care s-au semnat documentele, este calea ferată între Tanzania și Burundi. Tanzania este renumită pentru Muntele Kilimanjaro, insula Zanzibar și Parcul Național Serengeti, în timp ce Burundi, cu o istorie tumultoasă, nu dispune de căi ferate. Acesta din urmă are rezerve de litiu și cobalt, însă a suferit din cauza instabilității și a loviturilor de stat, având un război civil ce s-a soldat cu peste 100.000 de morți acum trei decenii.

Deși Tanzania are căi ferate, starea lor este precară, iar trenurile sunt în condiții deplorabile, așa cum se poate observa în videoclipuri postate pe YouTube de pasionați. Un exemplu este călătoria de 840 km între Dar es Salaam și Tabora, ce durează între 18 și 25 de ore, cu întârzieri frecvente de 5-6 ore.

Totuși, Tanzania a investit recent în modernizare, introducând trenuri noi și îmbunătățind vitezele pe anumite tronsoane.

China are o lungă istorie a investițiilor în Africa. În anii '70, pe vremea lui Mao, a fost construită linia Tazara care unește Tanzania și Zambia (1.860 km) cu ajutorul atâtor muncitori chinezi. Anul trecut, s-a decis modernizarea acestei linii cu un buget de un miliard de dolari.

La sfârșitul lunii ianuarie, Tanzania și Burundi au semnat un contract de 2,15 miliarde de dolari pentru a construi o linie ferată de 282 km între cele două țări. Tronsonul va conecta orașele Uvinza și Musongati. Lucrările vor fi realizate de China Railway Engineering Group și China Railway Engineering Design and Consulting.

Tanzania are o populație de 68 milioane de locuitori, în timp ce Burundi are 14 milioane. Din punct de vedere geografic, Tanzania este de patru ori mai mare decât România, în timp ce Burundi este similară cu cinci județe românești.

Finanțarea pentru acest proiect va fi asigurată printr-un împrumut de la African Development Bank.

Musongati, un mic oraș din centrul Burundi, se află în apropierea celui de-al zecelea cel mai mare depozit de nichel din lume, având și rezerve de aur, platină, paladiu, cupru și fier. Estimările indică faptul că Burundi deține 185 milioane de tone de nichel.

După finalizare, se estimează că linia va permite transportul a 3 milioane de tone de minerale anual.

Noua linie ferată va fi conectată cu o cale ferată de 411 km în construcție în Tanzania, pentru care contractul a fost semnat în 2022, fiind executată tot de firme chineze.

Această cale ferată ar putea reduce numărul de camioane de transport, având în vedere că o parte din minerale vor fi transportate cu trenuri de marfă.

Sursa foto: Dreamstime.com