Un român, un maghiar și un ceh lucrează în străinătate; care sunt sumele trimise acasă de fiecare dintre ei. „Emigrația la distanțe mari reduce legătura cu familia”, afirmă un economist de renume

marți, 15 aprilie 2025, 12:34•

Circa un sfert de milion de romani au emigrat anul trecut, Foto: Hotnews

Remitențele constituie o sursă importantă de venit pentru familiile din țară, provenind din veniturile membrilor care lucrează în străinătate. Volumul remitențelor este strâns legat de numărul celor care emigrează, adică al celor care locuiesc în alte state decât cel de origine.

Numărul persoanelor emigrante crește pe măsură ce veniturile din țara de origine scad, mobilitatea transfrontalieră devine mai accesibilă și există o cerere mare de forță de muncă în țările cu economii dezvoltate. De asemenea, factori precum distanța, cunoașterea limbii și similaritățile culturale influențează semnificativ alegerea destinației, conform analizei economistei șef al Alpha Bank, Ella Kallai.

În 2023, procentul emigranților din statele membre UE calculat în raport cu populația a fost de 24% în România, comparat cu 2,1% în Danemarca. Valoarea remitențelor primite în raport cu PIB a variat între 6,2% în Croația și 0,1% în Irlanda. Este de observat că numărul emigranților și volumul remitențelor sunt mai ridicate în țările cu PIB per capita mai mic, cum ar fi regiunile în care PIB per capita în 2023 varia între 15 mii euro în Bulgaria și 29 mii euro în Cehia, față de media UE de 38,1 mii euro.

România, cu un PIB per capita de 17 mii euro în 2023, se evidențiază în cadrul țărilor UE atât prin numărul de emigranți, cât și prin suma remitențelor primite. În 2024, 24% din populația țării (4,6 milioane) locuia în străinătate, în creștere de la 14,7% (4,2 milioane) în 2010, constituită cea mai mare pondere dintre statele membre UE.

Proporția remitențelor primite în raport cu PIB a ajuns la 2,8% în 2023, crescând față de 2,1% în 2012.

În alte țări din regiune, Bulgaria și Polonia au înregistrat un număr semnificativ de emigranți, 19,4% (1,2 milioane) și respectiv 12,5% din populație (4,6 milioane) în 2024.

În Cehia și Ungaria, proporția emigranților a fost mai redusă, de 5,4% și 5,6% din populație. Numai în Cehia această proporție a scăzut comparativ cu 2010. Valoarea remitențelor primite în raport cu PIB a variat între 1% în Polonia, 1,3% în Cehia, 2,3% în Bulgaria și 2,4% în Ungaria în 2023. Comparativ cu 2012, doar în Polonia volumul remitențelor a scăzut.

Intensitatea remiterilor, calculată ca raport între remitențe (% din PIB) și numărul de emigranți (% din populație), este cea mai scăzută în Polonia, România și Bulgaria, având o medie de 0,1, ceea ce înseamnă că fiecare procent de emigranți în total populație trimite remitențe de aproximativ 0,1% din PIB. Intensitatea este mai mare în Ungaria (0,4) și Cehia (0,2).

Emigrația la distanțe mari, specifică țărilor de periferie ale UE precum Bulgaria, România sau Polonia, tinde să reducă legăturile cu familiile rămase acasă și implicit remitențele, în opoziție cu emigrația de frontieră facilitata pentru țările din apropierea statelor dezvoltate, cum sunt Ungaria și Cehia. Emigrația la distanță din Polonia, România și Bulgaria a crescut constant, în timp ce în Cehia și Ungaria emigrația de frontieră a rămas stabilă.

Între 1990 și 2024, numărul emigranților din România a crescut de 4,6 ori, iar în Bulgaria și Polonia s-a dublat, plecările depășind revenirile. În schimb, în Cehia și Ungaria, întoarcerile au compensat noile plecări, ceea ce sugerează că doar emigrarea la distanțe mari favorizează extinderea duratei de emigrare și slăbește legăturile cu familiile acasă.

Analizând cele două componente ale remitențelor – transferurile personale și salariile – se observă că remitențele emigranților la mare distanță conțin o proporție mai mare de transferuri personale față de cei de frontieră, unde predomină salariile. Aceasta sugerează că emigranții la distanță au venituri mai reduse și capacitatea de a trimite mai puțin decât cei de frontieră. În 2023, ponderea transferurilor personale în total remitențe a fost, deși în scădere, ridicată în Bulgaria (66%), România (50%) și Polonia (40%), comparativ cu doar 12% în Ungaria și 22% în Cehia.

Între 2012 și 2023, structura destinațiilor principale – UE, alte țări europene și America – a emigranților a avut evoluții diferite.

În România, ponderea emigranților în UE a scăzut de la 84% la 74%, iar în America de la 9% la 6%, în timp ce ponderea emigranților din țările europene din afara UE a crescut de la 4% la 17%, majoritatea alegând Marea Britanie și Elveția.

În Polonia, ponderea emigranților în UE s-a menținut la 61%, dar cei care migratează în afara UE au crescut de la 18% la 24%, în contextul scăderii celor care emigrează în America de la 17% la 12%. În Bulgaria, ponderea emigranților în UE a crescut de la 49% la 66%, în timp ce ponderea celor din țările europene din afara UE a scăzut de la 46% la 30%, rămânând constantă partea celor din America (2%).

Structura populației de emigranți din Cehia s-a păstrat similar, în timp ce în Ungaria, ponderea celor care emigrează în UE a crescut (de la 69% la 80%), pe seama scăderii celor din afara UE (de la 10% la 9%) și a celor din America (de la 12% la 6%).

Spatiul Europei non-UE este reprezentat în principal de Elveția, Marea Britanie, Norvegia, Turcia și Rusia.

În ciuda schimbărilor în ceea ce privește destinațiile emigranților din regiune, sursa principală de remitențe pentru țările din regiune rămâne UE. Ponderea remitențelor provenite din UE a crescut în toate țările din regiune în 2024 comparativ cu 2012, atingând 70% în România, 72% în Polonia, 67% în Bulgaria, 91% în Ungaria și 82% în Cehia. Această creștere s-a realizat pe seama scăderii importanței remitențelor din țările europene din afara UE în Cehia, Polonia și Ungaria, și a scăderii semnificative a remitențelor din America în România (de la 13% în 2012 la 5% în 2023) și Bulgaria (de la 19% în 2012 la 15% în 2023).

Modificările în destinația emigranților către UE în perioada 2010-2024 au fost notabile. Totuși, ponderea emigranților în Germania a rămas cea mai mare din regiune: 68% în Cehia, 67% în Polonia, 50% în Ungaria, 41% în Bulgaria și 29% în România. Deși modestă, proporția emigranților în Germania a crescut în România și Bulgaria, în detrimentul celor din Italia și Spania. În Polonia, ponderea emigranților din Olanda a crescut, iar în Ungaria au crescut cei din Austria și Olanda. În Cehia, proporția emigranților din Slovacia a crescut.

În 2023, intensitatea remiterilor către România din cele trei destinații cu emigrație comparabilă a variat.

Emigranții din Germania, care constituie 29% din emigrația către UE, au trimis 39% din totalul remitențelor provenite din UE, cei din Italia, cu o pondere de 26% din emigranții către UE, au contribuit cu 19%, iar cei din Spania, cu 9%. De asemenea, câte 5% din remitențele primite din UE au provenit din Olanda și Austria, și 6% din Franța. Emigranții din Olanda au reprezentat 2%, iar cei din Austria și Franța câte 5% din totalul emigranților cu destinația UE. Intensitatea remiterilor din Germania și Olanda a fost cea mai mare, datorită veniturilor ridicate în Germania și relațiilor strânse ale emigranților români din Olanda.

Pentru celelalte țări, cu excepția Ungariei, Germania a fost cea mai mare sursă de remitențe din UE, iar în aceste țări, proporția remitențelor din Germania în totalul remitențelor din UE este inferioară ponderii emigranților în Germania din totalul emigranților către UE: în Polonia 62%, în Cehia 56%, iar în Bulgaria 29%.

Pentru Ungaria, cea mai mare sursă de remitențe este Austria, furnizând 60% din remitențe și pentru 23% din emigranții către UE, având o intensitate a remiterilor semnificativ mai mare decât cea din Germania pentru celelalte țări. Destinația cealaltă cea mai semnificativă variază între țări: Spania pentru Bulgaria cu 12% din emigranți și 19% din remitențe, Slovacia pentru Cehia cu 19% din emigranți și 3% din remitențe, Germania pentru Ungaria cu 50% din emigranți și 26% din remitențe, Olanda pentru Polonia cu 8% din emigranți și 10% din remitențe.

În România, remitențele raportate la PIB sunt în scădere. Chiar dacă veniturile emigranților ar putea crește prin migrarea către țări cu venituri superioare, emigrarea la distanțe mari și pe termen lung afectează legăturile cu familiile din țară.

Recomandari