Dr. Andru Lamasz: „Majoritatea pacienților cu scleroză multiplă sunt tineri și pot gestiona boala «pe picioare» timp de zeci de ani”. RMN-ul cerebral cu inteligență artificială facilitează un diagnostic sigur și rapid.

Scleroza multiplă este o afecțiune autoimună care afectează sistemul nervos central. Deși nu există un tratament curativ, diagnosticarea timpurie este esențială, iar terapiile disponibile pot încetini evoluția bolii. RMN-ul cerebral este un instrument crucial pentru diagnosticarea precisă și monitorizarea afecțiunii, iar Dr. Andru Lamasz, medic primar în Radiologie și Imagistică medicală la Regina Maria, explică importanța RMN-ului în gestionarea acestei boli.

Scleroza multiplă (SM) afectează sistemul nervos central prin distrugerea mielinei, stratul protector al fibrelor nervoase. Aceasta duce la simptome precum amorțeală, slăbiciune musculară, dificultăți de mers și probleme de vedere prin întreruperea comunicării dintre creier și corp, care poate provoca daune permanente.

Boala se manifestă diferit de la o persoană la alta, iar simptomele pot varia în funcție de localizarea leziunilor și severitatea acestora. Unii pacienți pot avea doar simptome ușoare, în timp ce alții pot suferi pierderi semnificative ale funcțiilor motorii și cognitive.

Cursul bolii poate include atacuri și perioade de remisie fără simptome noi. Deși nu există un tratament care să vindece scleroza multiplă, există terapii care ajută la recuperarea post-atac și la gestionarea simptomelor.

Tinerii sunt cei mai afectați de SM

Este crucial ca boala să fie diagnosticată cât mai devreme. Numărul pacienților cu SM a crescut, în parte datorită cercetărilor îmbunătățite. Dr. Andru Lamasz subliniază că, în general, diagnosticarea are loc în decada a treia de viață, între 20 și 30 de ani, rar înainte de 50-60 de ani.

Pacienții tineri pot prezenta semne subtile timp de mulți ani înainte de a fi diagnosticați. Dr. Lamasz menționează că, deși majoritatea pacienților sunt tineri, există cazuri rare în care pacienții au sub 20 de ani. Evoluția bolii poate fi lungă, iar simptomele devin severe după o perioadă extinsă.

Diagnosticul precis al sclerozei multiple presupune examinări clinice, teste de laborator și investigații imagistice. Dr. Lamasz explică că examenul neurologic evaluează funcțiile sistemului nervos, identificând simptome precum oboseala, slăbiciunea și problemele de coordonare.

Testele de laborator includ analize de sânge pentru a exclude alte afecțiuni, iar analiza lichidului cefalo-rahidian poate oferi informații suplimentare despre inflamațiile anterioare.

Beneficiile RMN-ului cerebral

RMN-ul cerebral (Rezonanță Magnetică Nucleară) este cel mai eficient instrument pentru diagnosticarea SM datorită sensibilității sale ridicate la procesele neurodegenerative. Această metodă este esențială pentru evaluarea pacienților cu SM, pentru monitorizarea tratamentului și pentru evaluarea progresiei bolii.

Potrivit Dr. Lamasz, RMN-ul cerebral oferă imagini tridimensionale de înaltă rezoluție, ceea ce permite o evaluare detaliată a structurilor cerebrale și identificarea leziunilor cerebrale.

De asemenea, RMN-ul este preferat față de CT (Computer Tomograf), întrucât nu folosește radiații X și poate fi efectuat de mai multe ori fără riscuri semnificative. Există foarte puține contraindicații pentru RMN, cu excepția gravidelor în primul trimestru.

Inteligența artificială în depistarea leziunilor

Protocolul medical pentru pacienții cu SM include realizarea unui RMN cerebral pentru diagnosticare, urmat de o altă investigație imagistică înainte de inițierea tratamentului. Aceasta permite medicului să observe evoluția leziunilor.

RMN-ul se efectuează anual dacă boala este activă sau la intervale mai scurte în funcție de situația pacientului. Substanța de contrast utilizată în investigație scoate în evidență leziuni activi. Dr. Lamasz subliniază că RMN-ul cu contrast este preferat, mai ales în cazul exacerbărilor.

Implementarea unui modul de inteligență artificială a ușurat semnificativ identificarea leziunilor. Acest sistem numără automat leziunile, facilitând comparația între investigații.

Pregătirea pentru RMN-ul cerebral

RMN-ul cerebral cu substanță de contrast este contraindicat pentru gravidele din primul trimestru, persoanele cu implanturi metalice și pacienții cu probleme renale.

Unul dintre riscurile la prima investigație este alergia la substanța de contrast, deși acesta este un incident rar. Dr. Lamasz menționează și riscurile pentru pacienții claustrofobi.

Pacienții trebuie să respecte un protocol strict înainte de RMN. Hainele nu trebuie să conțină metal, iar pacienții trebuie să declare orice intervenție de implant metalic sau alte probleme medicale. Spre deosebire de RMN-ul abdominal, nu este necesară nicio interdicție alimentară.

Pacientul este așezat pe masa de RMN, iar un dispozitiv special este plasat în jurul capului pentru a capta semnalele. Din cauza zgomotului, pacientul poate purta căști și are la dispoziție un buton de alarmă.

Dr. Lamasz recomandă ca pacienții să fie informați despre procesul investigației pentru a nu se speria. Există dificultăți cu pacienții claustrofobi, dar conștientizarea procesului poate reduce anxietatea.

Conform studiului „MRI in the assessment and monitoring of multiple sclerosis”, RMN-ul a devenit un instrument de bază în evaluarea acestei afecțiuni oferind beneficii semnificative în diagnosticarea timpurie.

Articol susținut de Regina Maria.