Dr. Cătălin Popescu, medic primar oftalmolog la Regina Maria, Policlinica Banat: "Privirea monitorului este o cauză frecventă a sindromului de uscăciune oculară, dar există soluții"

Dr. Cătălin Popescu, medic primar oftalmolog la Regina Maria, Policlinica Banat: "Privirea monitorului este o cauză frecventă a sindromului de uscăciune oculară, dar există soluții"
Dr. Popescu George Cătălin, Foto: Regina Maria

După vârsta de 40 de ani, ochii suferă numeroase modificări fiziologice care sunt normale. Multe dintre aceste schimbări pot duce la probleme serioase de vedere dacă nu sunt detectate și tratate la timp, avertizează dr. Cătălin Popescu, medic primar oftalmolog la Policlinica Banat, Regina Maria. De asemenea, observația că mulți dintre noi ne suprasolicităm vederea prin utilizarea excesivă a computerelor și telefoanelor mobile este un aspect important.

Unul dintre primele semne care apar după 40 de ani este dificultatea de a vedea de aproape, subliniază dr. Popescu: „Aceasta este o realitate pentru toți cei care lucrează la computer sau citesc mult. Problema se numește presbiopie și este o condiție fiziologică normală ce afectează toată lumea de peste 40 de ani. Primul indiciu este că începem să depărtăm obiectele pentru a le vedea mai clar, iar mulți pacienți îmi spun: «Nu-mi mai ajunge mâna!».”

Această nevoie de a depărta obiectele este datorată pierderii elasticității cristalinului, care nu mai poate focaliza corect la distanțe mici. Presbiopia progresează odată cu înaintarea în vârstă și este un fenomen natural.

Ochelari bifocali sau intervenție chirurgicală.

Atunci când oamenii simt că „nu le ajunge mâna”, este momentul în care ar trebui să înceapă să poarte ochelari pentru vederea de aproape. „Multora le este frică să înceapă să poarte ochelari, din cauza credinței că «ochiul se va obișnui»”, explică medicul. Este important să purtăm ochelari deoarece altfel, activitățile de la birou, scrisul și cititul devin din ce în ce mai dificile.

Cei care deja poartă ochelari pentru distanță pot opta pentru ochelari bifocali sau progresivi, care să rezolve problema vederii la toate distanțele simultan. „Există și opțiuni chirurgicale, cum ar fi înlocuirea cristalinului cu un cristalin multifocal, care facilitează vederea atât de aproape, cât și departe. Teoretic, odată cu montarea unui cristalin multifocal, ar trebui să nu mai fie necesari ochelarii. Totuși, amintesc pacienților că, fiind ființe vii, pot apărea modificări minore în transparența corneei care pot necesita ajustări ulterioare de dioptrii,” subliniază dr. Popescu.

Intervențiile chirurgicale pentru schimbarea cristalinului cu unul multifocal sunt rare, adaugă medicul oftalmolog: „Cea mai ușoară soluție rămân ochelarii. Intervențiile chirurgicale pot cauza anxietate. Însă, orice problemă de sănătate trebuie abordată întâi cu cele mai simple metode. Totuși, pentru cei care nu doresc să poarte ochelari, operația este o alternativă validă.”

Creșterea distanței, scăderea dioptriei.

La vârsta de 60 de ani, adaugă specialistul, necesitatea de ochelari de aproape ajunge la un maxim de 2,5 dioptrii: „După acest prag, dioptriile nu mai cresc. Dacă nu purtăm ochelari pentru distanță, avem ochelari de citit de plus 2,5 dioptrii. La distanțe intermediare, ca de exemplu în fața unui monitor, valoarea dioptriilor pentru ochelariii de aproape va fi mai mică, deoarece dioptriile se ajustează în funcție de distanța la care trebuie să vedem.”

De la 60 de ani, putea apărea o altă afecțiune oculară, cataracta. Aceasta este, în mod frecvent, motivul pentru care cristalinul este înlocuit după această vârstă, nu neapărat pentru a renunța la ochelari. Cataracta implică opacitatea cristalinului, ceea ce afectează acuitatea vizuală atât la distanță cât și la apropiere. Uneori, din cauza dificultăților în desfășurarea activităților zilnice, este necesară intervenția chirurgicală pentru schimbarea cristalinului,

Operația de cataractă reprezintă una dintre cele mai comune intervenții chirurgicale, având o rată de succes ridicată. „Deși pot apărea complicații post-operatorii, cum ar fi opacifierea capsulei posterioare, care se tratează cu laser în cabinetul oftalmologic”, mai adaugă dr. Cătălin Popescu.

Sindromul ochiului uscat.

Pacienții care se adresează Policlinicii Banat sunt atât seniori, cât și tineri preocupați de sănătatea ochilor lor. Orele lungi petrecute în fața computerului pot provoca oboseală oculară.

„Mulți pacienți vin cu simptome de sindrom de ochi uscat. Aceasta afectează atât femeile, cât și bărbații. La femei, schimbările hormonale după 40 de ani contribuie la problema. O cauză frecventă a uscăciunii oculare este utilizarea prelungită a ecranelor. De obicei, clipind de aproximativ 30 de ori pe minut, dar acest ritm scade la 15 clipiri pe minut când suntem concentrați pe un monitor. Această reducere duce la uscarea filmului lacrimal, rezultând în discomfort ocular. Mediile uscate sau expunerea la curenți de aer, cum ar fi aerul condiționat, amplifică această problemă,” atenționează medicul.

Pentru a combate simptomele, este esențial să ne hidratăm adecvat și să folosim lacrimi artificiale, care pot fi aplicate ori de câte ori este necesar pe parcursul zilei, fără riscul de supradozare. În general, de 2-3 ori pe zi ar fi indicat pentru menținerea sănătății oculare la cei care petrec mult timp în fața monitorului,” recomandă specialistul.

Importanța pauzelor la calculator.

Ochelarii pentru calculator nu reprezintă o soluție în cazul sindromului ochiului uscat, explică medicul: „Ochelarii pentru calculator cu filtre, fără dioptrii, nu ajută efectiv. Aceștia pot reduce puțin oboseala oculară, dar este necesar să se verifice dacă nu există probleme de refracție, deoarece corneea ar putea face mai mult efort la utilizarea computerului.”

Este esențial, atunci când lucrăm la computer, să facem pauze regulate, subliniază dr. Popescu: „Nu ar trebui să privim la monitor mai mult de 30 de minute continuu. La fiecare 30 de minute, trebuie să ne luăm 20 de secunde pentru a privea la distanță, pentru a permite mușchilor oculari să se relaxeze. Altfel, riscul de a dezvolta astenopia acomodativă, adică oboseala oculară din cauza privitului excesiv la calculator, crește.”

Disconfortul ocular poate interfera cu activitățile zilnice, avertizează oftalmologul: „Simptomele comune sunt durerea, arsurile sau roșeața ochilor. Este important de știut că picăturile vasoconstrictoare care elimină doar roșeața oculară nu sunt întotdeauna benefice, ci este important să se utilizeze picături care oferă nutriție oculară, recomandate de medicul oftalmolog.”

Glaucomul și degenerescența maculară.

După 40 de ani, se recomandă efectuarea unui control oftalmologic anual, subliniază specialistul: „Acesta ar trebui să includă măsurarea tensiunii intraoculare, esențială în prevenirea glaucomului. Glaucomul este o afecțiune cronică, cu predispoziție genetică, care afectează nervul optic și scade acuitatea vizuală. Dacă este diagnosticat timpuriu, poate fi gestionat prin picături care controlează tensiunea intraoculară.

Dacă glaucomul este diagnosticat în stadii avansate, poate cauza daune ireversibile nervului optic și, prin urmare, o pierdere semnificativă a vederii.

De asemenea, degenerescența maculară devine o cauză principală de scădere a acuității la persoanele în vârstă de peste 55 de ani. Diagnosticul precoce este crucial pentru succesul tratamentului. Degenerescența maculară afectează zona centrală a retinei, numită maculă, și poate fi tratată cu antioxidanți și vitamine pentru a-i stopa evoluția.”,

Examinarea medicală anuală după 40 de ani.

Pe lângă măsurarea tensiunii intraoculare, un examen complet al ochilor după vârsta de 40 de ani include teste ale acuității vizuale, biomicroscopie, examinarea fundului de ochi și tomografie retiniană, plus alte investigații în funcție de constatări. Aceste evaluări sunt disponibile la Policlinica Banat Regina Maria.”

Dacă medicul nu identifică probleme, următorul control ar trebui să aibă loc în doi ani. Totuși, cei care poartă deja ochelari ar trebui să se prezinte pentru examen anual. „Recomand pacienților să efectueze controle anuale după 45 de ani, mai ales având în vedere timpul petrecut în fața computerului,” subliniază medicul.

A avea o abordare precum „consider că nu văd bine și mă duc la un centru de ochelari” nu este cea mai bună opțiune pentru menținerea calității vederii. La un astfel de centru, se măsoară doar dioptriile, fără a verifica sanatatea oculară, cum ar fi tensiunea intraoculară sau sănătatea retinei. O examinare corectă necesită consultul unui medic oftalmolog,” explică dr. Cătălin Popescu.

Vestea bună este că oamenii devin din ce în ce mai conștienți de sănătatea oculară. „Tot mai mulți oameni vin la controale, inclusiv tineri, care, deși nu au neapărat probleme, sunt conștienți de impactul prelungit al muncii la computer si nu vor să fie luați pe nepregătite.”

După 40 de ani, bolile cronice precum hipertensiunea arterială și diabetul zaharat devin mai frecvente, având efecte asupra sănătății ocului, în special retinopatia diabetică, care apare din cauza nivelului ridicat de glucoză din sânge. Aceste condiții pot provoca hemoragii retiniene care afectează vederea. Este recomandat ca persoanele cu afecțiuni cronice să facă un control oftalmologic anual cu examinarea fundului de ochi.

Referitor la alimentație, legumele și fructele care ajută vederea sunt aceleași care sprijină sănătatea generală. Unele studii sugerează că persoanele cu o dietă bogată în grăsimi saturate, precum carnea și brânza, prezintă un risc mai mare pentru degenerescența maculară. O dietă bogată în fructe, legume, pește, nuci și nutrienți precum antioxidanți (vitamina A, C, E), acizi grași omega-3, zinc și cupru este benefică pentru sănătatea oculară, dar nu există un aliment anume care să rezolve problemele oculare.”},{

Recomandari
Show Cookie Preferences