„Este nevoie de lideri autentici, nu doar de numărul de oameni în Parlamentul European”. Vocea tinerilor din România și alte trei țări UE care votează pentru prima dată

Anul acesta, peste 1 milion de tineri cu vârste între 18 și 22 de ani își exercită dreptul de vot pentru prima dată la alegerile care se vor desfășura pe 9 iunie. Publicația privată, alături de parteneri din Cehia, Spania și Lituania, a realizat un sondaj prin care a întrebat studenții din aceste țări despre intenția lor de vot și așteptările pe care le au de la candidați.

• Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei europene PULSE de către Alexandra Nistor și David Leonard Bularca, alături de Gabija Zdanyte, Ana Somavilla, Lola García-Ajofrín și Petr Jedlička. Conform unui sondaj IRES, efectuat în perioada 9-14 martie 2024, 800 de respondenți din România cu vârste între 18 și 35 de ani au fost chestionați. 58% dintre aceștia au afirmat că vor vota „cu siguranță” la alegerile europarlamentare, 25% „cel mai probabil”, 6% „cel mai probabil nu” și 8% „sigur nu”. În ceea ce privește importanța alegilor, tinerii au considerat că alegerile europarlamentare sunt cele mai puțin semnificative, 8% dând prioritate alegerilor prezidențiale (36%), urmate de cele parlamentare (24%) și locale (20%).

„Din păcate, nu sunt la curent cu politica din România”

Reporterii au discutat cu studenți din orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara și Brașov pentru a evalua gradul de implicare al tinerilor în procesele electorale. Din cei 10 studenți consultați, șapte au exprimat intenția de a vota, doi au spus că nu, iar o altă studentă a menționat că „cel mai probabil va participa”.

Am discutat și despre cunoștințele lor legate de eurodeputați.

„Cunoștințele mele sunt limitate. Știu că eurodeputații trebuie să ne reprezinte și să acționeze în interesul nostru în Parlamentul European. Aceștia votează legi și trebuie să comunice problemele noastre. Este esențial ca aceștia să fie activ implicați în reprezentarea cererilor noastre”, afirmă Roxana, studentă din București.

„Eurodeputații sunt reprezentanții fiecărui stat membru UE, aleși de cetățeni”, adaugă Bianca din Iași, în timp ce o studentă din Brașov recunoaște: „Nu am cunoștințe despre politica din România.”

În schimb, o studentă din Cluj a afirmat că a căutat detalii despre candidații europarlamentari pentru a le analiza programele.

„Am consacrat o zi pentru a face cercetări despre candidați, incluzând pe cei de pe primele locuri de la partidele importante și independenți. Am citit programele lor electorale și am verificat antecedentele, inclusiv voturile din Parlament pe subiectele care mă interesează”, explică Anda, o tânără de 20 de ani din Cluj, care va vota pentru prima dată.

Cine este candidatul ideal? „Să vorbească mai puțin și să lucreze mai mult”

Bianca, studentă la Iași, consideră că candidatul ideal ar trebui să aibă o experiență profesională relevantă pentru a înțelege mai bine situația din țară și să traducă legile în termeni accesibili pentru toată lumea.

„Candidații ar trebui să fie cei care gândesc și propun soluții actuale, care ascultă cetățenii și lucrează pentru egalitate și libertate, fără a-și impune credințele personale asupra alegătorilor. Tinerii trebuie să voteze persoane care să ne înțeleagă și să ne susțină viziunea”, spune Roxana, 22 de ani, studentă la București.

„Un candidat ideal trebuie să fie dedicat nevoilor cetățenilor și să pună interesele țării pe primul loc”, adaugă o studentă din Brașov.

„Candidații trebuie să fie serios și perseverenți, să își asume responsabilitățile și să se implice cu adevărat”, afirmă o studentă din Timișoara.

Anda, 20 de ani, consideră necesar ca candidații să fie progresiști, să aibă empatie față de diverse probleme sociale și să evite discursurile populiste sau extremiste.

„Candidații trebuie să promoveze educația, transparența și să își asume cum va influența sănătatea mintală a cetățenilor”, spune o altă studentă din Brașov.

„Să facă lobby pentru o protecție mai bună a femeilor în Uniunea Europeană”

Un student din Cluj consideră că este esențial ca eurodeputații să fie bine pregătiți și integri, evitând scandalurile de corupție, să promoveze drepturile omului și să voteze în favoarea legilor benefice pentru cetățeni.

O studentă din Cluj își dorește ca eurodeputații să protejeze drepturile minorităților și să colaboreze pentru o mai bună protecție a femeilor la nivelul Uniunii Europene.

„Aș dori să votez pentru un candidat care să schimbe percepția negativă asupra României, oferind o imagine pozitivă acestei țări în contextul european”, concluzionează Maria, studentă în București.

Sursele de informare ale studenților despre alegeri

Când i-am întrebat pe studenți de unde își obțin informațiile despre alegerile europarlamentare, 60% dintre ei au declarat că se informează online, în special de pe rețelele sociale precum Instagram, dar și de la publicații de știri.

Conform unui sondaj IRES din martie, 42% dintre tinerii din România se informează prin rețele sociale, 27% din presa online și 18% de la televizor.

Perspectiva studenților din Lituania: „Voi vota pe cei îndrăzneți”

Studenții din Lituania, consultanți de reporterii locali, au exprimat o opinie similară în legătură cu alegerile apropiate.

„Nu pot spune că udeocnirile aceste alegeri, dar sunt conștientă că sunt importante. Voi vota, dar nu am făcut suficiente cercetări până acum”, explică o studentă.

„Mă voi concentra pe acei politicieni care nu se tem să abordeze subiecte controversate. Avem nevoie de adevărați lideri în locul persoanelor care doar umplu un loc în Parlament”, adaugă un alt tânăr din Lituania.

Tinerii spanioli devin mai activi la vot

În Spania, tinerii sub 25 de ani au demonstrat o creștere semnificativă a participării la vot la ultimele alegeri.

Datele arată că prezența tinerilor a crescut cu 14%, ajungând la 42% în 2019 comparativ cu 2014, iar cei cu vârste între 25-39 de ani au ajuns la 47%. De ce au decis tinerii să participe mai activ?

Conform sondajului Eurobarometru din 2021, cele mai frecvente motive sunt sentimentul de responsabilitate și dorința de a influența viitorul.

„Dacă ne plângem dar nu votăm, atunci ce sens are?”

Sara, Amina și Safae, studente la Universitatea din Madrid, au participat recent la o dezbatere live cu candidați.

Sara, 20 de ani, subliniază importanța votului: „Dacă ne plângem de problemele existente, dar nu acționăm, atunci nu are niciun sens.”

Ea consideră că sănătatea mintală a tinerilor trebuie să devină o prioritate pentru viitorii eurodeputați.

Amina, refugiată din Kazahstan, adaugă că ea se concentrează pe migrație și pe procesul de angajare.

„Acum simt că pot face o alegere înțeleaptă”

Safae, tot studentă, a declarat că inițial dorea să se abțină, dar după ce s-a informat, a decis să voteze, afirmând că acum se simte pregătită să facă o alegere informată.

Îngrijorarea legată de integrarea tinerilor pe piața muncii a fost subliniată de Safae, care observă că alte țări avansează în această direcție.

Tinerii din Cehia optează pentru partidele liberale

Tinerii cehi au o preferință tot mai mare pentru partidele liberale și se informează predominant prin rețelele sociale.

Un procent semnificativ de tineri, aproximativ 25-30%, susțin Partidul Piraților, care a înregistrat o creștere de popularitate printre tineri. Alte partide populare includ coaliția guvernamentală de dreapta SPOLU, care se bucură de un sprijin al tinerilor de aproximativ 20%.