INTERVIU. Perspectiva unui român asupra Papei Leon al XIV-lea din Vatican și o profeție recentă: „Numele lui Prevost a fost menționat”
Papa Leon al XIV-lea este văzut de la Vatican ca un lider moderat, având ca scop întărirea coeziunii Bisericii Catolice și sporirea credibilității acesteia. Într-un interviu, ambasadorul României la Sfântul Scaun, George Bologan, discută despre noul pontif și relația României cu Vaticanul.
- Biserica Catolică a oferit ajutoare importante României, cum ar fi asistența medicală în timpul pandemiei la Spitalul Județean din Suceava și ajutoare pentru refugiații ucraineni.
George Bologan: Există dezbateri asupra dacă succesorul Papei Francisc va continua să promoveze reformele sau dacă va adopta o abordare conservatoare. Cum plasați Papa Leon al XIV-lea?
George Bologan: În cadrul Bisericii, termenii de conservator și progresist au semnificații diferite. „Programul de guvernare” al Bisericii se bazează integral pe Evanghelie.
Biserica a fost dintotdeauna diversă, având diferite organizări și interpretări, așa cum reiese din scrierile Sfântului Pavel. Astăzi, există și astăzi voci diferite, dar toate se aliniază învățăturilor fundamentale ale creștinismului.
Papa Leon este considerat un moderat. Atât Biserica, cât și societatea au nevoie de lideri moderați care să colaboreze. Va reuși, fără îndoială, să consolideze coeziunea în interiorul Bisericii Catolice.
El va continua reformele la Curia Romană și va milita pentru o Biserică credibilă. Prevost, un bărbat discret și serios cu idei clare, are diverse pasiuni precum tenisul, matematica și vorbirea mai multor limbi.
În urma întâlnirilor avute, pot spune că Papa emană vitalitate, smerenie și încredere în noua sa misiune. León al XIV-lea reprezintă catolicitatea prin moștenirea sa originară din Italia, Franța, Spania, naștere în SUA și misiune în America de Sud, în Peru. Acest aspect oferă un avantaj semnificativ pontificatului său.
– Cum îmbină pregătirea științifică cu cea religioasă? Există la Vatican persoane cu similară formare? – De-a lungul timpului, au existat gânditori care au unit știința și filosofia, literatura și teologia, matematica și spiritualitatea.
Un exemplu relevant este noul președinte al Academiei pentru Viață a Sfântului Scaun, care este atât preot cât și medic. Biserica Catolică încurajează vocațiile preoțești în rândul celor cu diverse formări academice, care caută un sens mai profund al vieții.
Va vizita Papa România?
– Președintele interimar al Senatului l-a invitat pe Leon al XIV-lea în România. Este posibilă o vizită în viitorul apropiat? – Papa are libertatea de a vizita credincioșii din întreaga lume, similar cum Patriarhul poate vizita comunitățile ortodoxe.
Invitația adresată noului Suveran Pontif de către autoritățile române arată nu doar un gest de curtoazie, ci și respect față de credincioșii catolici.
O vizită papală este mereu un exemplu de coexistență armonioasă și un semn de recunoaștere a importanței unui lider moral care reprezină un miliard și jumătate de oameni.
Robert Prevost, unul dintre cei doi papabili incluse în „profeția inteligenței artificiale”
– Există predicții și speculații legate de viitorul papă. Cât de precise au fost acestea? – Analizele politice și ideologice nu corespund alegerea unui papă. Filmul „Conclavul” omit elementul esențial al rugăciunii.
Un program de inteligență artificială de la Universitatea Bocconi, denumit „Nella rete del conclave” a identificat numele lui Prevost printre favoriții alegătorilor.
Viitorul Papa Leon al XIV-lea este considerat cel care reușește să obțină cel mai ușor consensul cardinalilor, indiferent de divergențele geografice sau ideologice.
„Recent, Leon al XIV-lea a afirmat că este deschis dialogului cu ortodocșii pentru a stabili o dată comună a Paștelui”
– Ce provocări va avea Papa Leon ca Suveran Pontif?– Cu siguranță, Papa va face față unor provocări complexe, legate de raportul reînnoit cu societatea contemporană. O provocare majoră este scăderea participării creștinilor occidentali și creșterea indiferenței religioase.
Aceasta distanțare este consecința secularizării, individualismului extrem și a lipsei încrederii în instituții. Pontiful Roman trebuie să promoveze o Biserică misionară, apropiată de om și sensibilă la actualitate. Prevost se va dovedi a fi un lider spiritual misionar.
Papa a fost văzut în timpul inundațiilor din Peru, subliniind angajamentul său față de cei în nevoie. Leon al XIV-lea se dovedește a fi un lider de încredere.
Provocarea dialogului interreligios este esențială. Întâlnirile dintre Papa și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu susțin ideea unității în diversitate. Leon al XIV-lea a reafirmat, de asemenea, deschiderea pentru discuții cu alte religii.
Libertatea religioasă, amenințată în multe colțuri ale lumii, impune Bisericii să devină o voce proeminentă în apărarea drepturilor celor persecutați.
O altă provocare este revoluția industrială. Biserica va necesita să abordeze utilizarea inteligenței artificiale și să conceapă „algoritmi etici”. Poate că Papa Prevost va propune o inteligență spirituală ca alternativă.
Cum este comunitatea catolică din România
– Potrivit recensământului din 2021, România are aproximativ 700.000 de romano-catolici și 100.000 de greco-catolici. Este acest număr semnificativ în comparație cu alte țări ortodoxe? – Evaluarea relevanței comunităților catolice trebuie făcută nu doar dintr-o perspectivă numerică.
De asemenea, aproape 15% din populație nu și-a declarat religia, ceea ce complică evaluările. Totuși, România are una dintre cele mai mari comunități catolice din rândul țărilor ortodoxe.
-Și cât este importanța?– Comunitatea catolică din România este un pod între tradițiile creștine răsăritene și apusene, având un dinamic spiritual important într-o societate majoritar ortodoxă.
Comunitățile catolice, deși minoritare, au o influență considerabilă, mai ales în Transilvania și alte regiuni.
Spre deosebire de alte țări din regiune, unde comunitățile catolice sunt văzute ca minorități etnice, în România, greco-catolicii au un rol istoric în afirmarea identității naționale.
Apariția catolicilor în România aduce un aer occidental, facilitând dialogul și promovând valorile universale în cultură, educație și servicii sociale.
Instituțiile catolice, inclusiv școli și organizații caritabile, sunt bine apreciate pentru calitatea serviciilor furnizate. De exemplu, activitatea Caritas sprijină coeziunea socială.
Diversitatea etnică a catolicilor din România contribuie la bogăția culturală a societății.
Ce semnificație are convorbirile dintre Papa și Putin
– Cum interpretăm dialogul telefonic dintre Papa și Putin? A fost doar un gest diplomatic?– De la începutul pontificatului, Leon al XIV-lea a promovat activ pacea și dialogul.
Îi reamintesc mesajul său din cadrul Jubileului Bisericilor Orientale, unde s-a exprimat deschiderea Sfântului Scaun pentru întâlniri care să restabilească demnitatea popoarelor.
În cadrul discuției cu președintele Rusiei, s-a abordat în special situația din Ucraina, Papa solicitând acțiuni favorabile păcii.
Trebuie privite demersurile Vaticanului ca o abordare neutră în favoarea păcii, fără a se alinia unei alianțe.
Aproape tot ce am observat a fost surprinzător, inclusiv refuzul Rusiei de a accepta Vaticanul ca platformă de dialog în conflictul ucrainean—contradicție evidențiată de susținerea privind conflictele interne.
„Bisericile catolice au deschis porțile credincioșilor ortodocși”
– În pandemie, Papa a oferit Sprijin Spitalului Județean din Suceava. Au mai fost acte de ajutor?– Donația a fost efectuată în aprilie 2020, în momentul în care Suceava era epicentrul infecției.
Aceasta a inclus ventilatoare, echipamente de protecție, fiind un gest de solidaritate față de România, vizitată cu un an mai devreme.
Ajutoarele nu s-au oprit doar în pandemie; în timpul crizei refugiaților din Ucraina, Biserica Catolică s-a mobilizat să ofere asistență.
De asemenea, Biserica Catolică a ajutat comunitățile de români din țările majoritar catolice, susținând integrarea acestora.
Biserica Catolică a fost un susținător important pentru românii ortodocși din țări ca Italia și Spania.
– Nunțiul Apostolic în România deține și funcția de Decan al Corpului Diplomatic. Ce înseamnă acest lucru?– Decanul este, în general, ambasadorul cu cea mai veche experiență în rândul misiunilor, o recunoaștere a statutului său.
Principala responsabilitate este de a reprezenta întreg corpul diplomatic în relația cu autoritățile statului.
Aceasta poziție este un semn de recunoaștere a diplomației vaticane, care este apreciată pentru neutralitatea sa. Nunțiul actual în România este un diplomat de renume, cu realizări notabile.
Câți români sunt la Vatican și ce fac?
– Vaticanul are aproximativ 800 de rezidenți. Există români printre ei? – Ambasadorii la Vatican locuiesc în Roma, nu în Vatican.
În cadrul Vaticanului, avem cetățeni români angajați în diverse funcții apreciate.
De asemenea, au existat mulți români care au lucrat la Muzeele Vaticanului, contribuind la veniturile lor.
Există și români care îngrijesc grădinile Vaticanului.
Românii de la Vatican manifestă un puternic sentiment de responsabilitate și pasiune, inclusiv în cadrul Colegiului Pontifical Român.
