INTERVIU. Specialistul care a evidențiat existența a 13 categorii exceptate de la plata asigurării de sănătate din România susține măsurile bugetare. „A fost necesară o criză”. Ce așteptări are acum de la stat.

Modificarea bugetară care va afecta cel mai mare număr de cetățeni, peste 3 milioane, se referă la contribuțiile la asigurările de sănătate, CASS, pentru anumite categorii care au fost exceptate până acum. Radu Comșa, specialist în finanțarea sistemelor de sănătate și unul dintre autorii studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, publicat în primăvara acestui an, a arătat că doar 1 din 3 români plătea asigurare de sănătate și că 13 categorii beneficiau de scutiri.

• Datorită numărului redus de plătitori, cercetarea a relevat faptul că din fiecare 100 de lei cheltuiți cu sănătatea în România, 30 de lei erau plătiți direct de pacienți.

Decizia Guvernului de a elimina 8 categorii scutite anterior de la plata contribuției la sănătate este privită de Radu Comșa ca fiind „o măsură corectă, dintr-o perspectivă a politicii de sănătate”.

„Acțiunile recent întreprinse sunt lăudabile și sper să fie menținute pe termen lung. Este trist să constat că a fost nevoie de o criză bugetară a sectorului public pentru a face ceea ce este necesar”, completează expertul.

Categoriile sociale care erau scutite anterior de la plata contribuției la asigurarea de sănătate:

• Copii, copii în plasament, elevi, studenți (sub 26 ani), doctoranzi – 4.523.361 persoane.
• Co-asigurați (soț/soție, părinți fără venituri care depind de o persoană asigurată) – 654.244 persoane.
• Persoane persecutate politic, deportați, veterani, revoluționari – 149.221 persoane.
• Persoane cu handicap – 171.460 persoane.
• Persoane incluse în Programe naționale curative fără venituri – 60.682 persoane.
• Femei însărcinate și lăuze fără venituri – 24.623 persoane.
• Persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului – 133.362 persoane.
• Șomeri beneficiari de indemnizație – 38.612 persoane.
• Persoane cu pedeapsă privativă de libertate – 19.567 persoane.
• Persoane beneficiare de ajutor social (venit minim garantat) – 239.309 persoane.
• Personal monahal – 2.515 persoane.
• Pensionari (inclusiv 430.786 pensii de invaliditate și 15.161 instituționalizați) – 4.287.274 persoane.
• Cetățeni străini și alte categorii de asigurați exceptați de la plata CASS – 25.739.

Categoriile menționate cu litere îngroșate vor plăti CASS. În cazul pensionarilor, măsura se aplică doar pentru cei cu pensii peste 3.000 de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 1,9 milioane de persoane. Celelalte categorii rămân exceptate.

„Monitorizăm reacția co-asiguraților”

Comșa: Care dintre cele 8 categorii sociale eliminate de la plata CASS vor genera venituri semnificative pentru stat? Radu Comșa: În afara pensionarilor, principala categorie de noi plătitori este cea a co-asiguraților. Nu pot oferi o părere clară, deoarece nu este definită structura acestei categorii.

În principiu, o menajeră, o bonă sau o persoană adultă fără întreținător care vrea acces la servicii de sănătate trebuie să se asigure, plătind contribuția corespunzătoare a 6 salarii minime pe economie. Consider că și co-asigurații ar trebui să procedeze similar, mai ales că unii dintre ei ar putea munci „la negru”.

Un alt aspect important este să urmărim conformitatea la plată a foștilor co-asigurați. Aceștia trebuie să declare dorința de a se asigura și să plătească voluntar, deoarece nimeni nu reține CASS la sursă.

Soluția pentru persoanele vulnerabile este creșterea altor beneficii de către stat

– Există riscul ca printre co-asigurați să se afle categorii vulnerabile care nu pot acoperi contribuția și astfel să nu mai aibă acces la medic?– Da, este o problemă reală pentru familiile care sunt cu adevărat nevoiașe, unde suma de 2.400 de lei pe an reprezentând CASS pentru salariul minim este o pierdere substanțială. Nu pot estima câte astfel de familii există.

O sugestie ar fi să fie majorate beneficiile sociale pentru aceste categorii sensibile, înainte de a le solicita plata CASS, pentru a nu le afecta veniturile.

În prezent, acestea pierd 10% din venituri, ceea ce este o problemă pentru cei aflați într-o situație economică precară. Totuși, în afara beneficiarilor de ajutor social și șomerilor, nu este ușor de cuantificat numărul acestor persoane vulnerabile.

Am primit propunerile Guvernului cu deschidere. Consider că fondul asigurărilor de sănătate ar fi trebuit să se concentreze pe recuperarea CASS de la persoanele exceptate care au venituri sau sunt apte de muncă.

Este esențial ca această măsură să nu provoace dificultăți pentru multe persoane, care să genereze reacții negative față de colectarea CASS. Fondul are nevoie de stabilitate în sursele de finanțare.

Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile.

„Există persoanele care obțin venituri la negru și au ales să fie co-asigurați”

– Există și abuzuri în rândul co-asiguraților? Ați menționat anterior individul care ar obține venituri la negru și ar alege această opțiune – sunt multe asemenea cazuri? – Cred că există multe persoane care au abuzat, adică au venituri la negru și s-au co-asigurat. Este un lucru pozitiv că acum trebuie să plătească CASS, dacă doresc să rămână asigurate.

Dar nu știm câți sunt cei care sunt activi pe piața muncii și nu au un venit stabil. Este o problemă pe care nici autoritățile nu o pot cuantifica exact. O analiză demografică a acestor persoane ar fi utilă.

Facilitatea pentru pacienții cu cancer

– Neasigurații care beneficiază de Programul național de Oncologie rămân asigurați în sistemul de sănătate. Ceilalți pacienți cu afecțiuni cronice vor fi acoperiți doar în cadrul programelor respective, fără a beneficia de asigurare în întregul sistem. Cum s-a ajuns la această decizie? – Cred că s-a utilizat Legea privind Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului pentru a oferi protecție pacienților oncologici, spre deosebire de altele care nu sunt incluse în programele naționale. Această lege în sine nu generează fonduri, iar cheltuielile se suportă din contribuțiile de asigurări.

– Există încă vreo categorie care ar fi putut fi obligată să contribuie?– Nu mai există mari categorii care să fie incluse. Nu ne putem aștepta ca minorii să contribuie. Majoritatea categoriilor erau deja examinează exhaustiv.

Stabilizarea Fondului asigurărilor de sănătate devine o prioritate

– Afirmi că măsurile adoptate sunt corecte. Care este pașii următori?– Da, măsurile existente oferă speranță și certitudine că echilibrul bugetar al Fondului unic al asigurărilor de sănătate (FNUASS) va fi restabilit sau aproape restabilit, fiind mai puțin dependent de subvențiile bugetare. CNAS poate planifica pe termen lung.

De acum înainte, este necesară eficientizarea cheltuielilor Fondului, controlul acestora și obținerea de câteva îmbunătățiri în calitatea serviciilor pentru asigurați. Aceasta ar trebui să devină prioritatea CNAS în viitor.

Măsura care ar fi provocat „o reacție negativă din partea plătitorilor”

– Ai afirmat anterior că există două metode de a crește bugetul CNAS: fie creșterea contribuției, fie extinderea bazei de impozitare prin creșterea numărului plătitorilor. S-a optat pentru extinderea categoriilor contributive. Era riscant să șantajați mai mult cei care contribuie deja?– Da, o astfel de abordare ar fi dus la o reacție negativă din partea contribuabililor și ar fi fost o măsură pro-ciclică. Asta ar fi dus la scăderea consumului gospodăriilor, amplificând declinul economic.

S-a ales calea corectă. Din punct de vedere al politicii de sănătate, eliminarea scutirilor este o decizie potrivită. Acțiunile recent intreprinse sunt de apreciat și sper să fie menținute pe termen lung. Este regretabil că a fost nevoie de o criză bugetară pentru a face ceea ce trebuie. Anterior, problemele din sistemul de asigurări de sănătate nu au fost luate în serios.

17 milioane de asigurați și doar 6,6 milioane de contributori

Sistemul de sănătate din România are în prezent 17 milioane de asigurați, dar doar aproximativ 6,6 milioane de contributori, ceea ce constituie o „problemă de sustenabilitate”, conform studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, publicat de Academia de Studii Economice (ASE).

Peste 10 milioane de asigurați neplătitori reprezintă categorii sociale exceptate de la contribuția pentru sănătate.

Contribuțiile la asigurările de sănătate „acoperă 40% din cheltuielile totale de sănătate din România și aproximativ 60% din cheltuielile publice de sănătate”, subliniază Radu Comșa.

Noi categorii care nu mai sunt exceptate

Guvernul a decis, începând cu 1 august, că șapte categorii care erau scutite anterior de la plata asigurării de sănătate vor trebui acum să plătească contribuția, pentru a beneficia de servicii decontate de Casa de Asigurări de Sănătate:

• persoane persecutate în perioada comunistă;
• beneficiarii indemnizației de șomaj;
• persoane aflate în concediul de creștere a copilului;
• persoane cu venit minim de incluziune;
• personal monahal;
• bolnavi tratați în programele de sănătate (în afară de cei cu afecțiuni oncologice);
• pensionarii cu pensie care depășește 3.000 de lei vor plăti o contribuție de 10% pentru suma ce depășește 3.000 de lei.

Pentru aceste categorii, contribuția pentru sănătate (10%) va fi reținută la sursă din venitul lunar.

O a opta categorie reformată este cea a co-asiguraților, care, începând cu 1 septembrie, nu vor mai fi asigurați dacă nu plătesc CASS în valoare de 2.430 de lei pe an.

Din moment ce co-asigurații nu au venituri proprii, persoana care îi co-asigură va trebui să depună o declarație la ANAF și să achite suma de 2.430 de lei. Aceasta poate fi plătită într-o singură tranșă sau în două tranșe la fiecare 6 luni.

Categorii excluse de la plata CASS în continuare

Persoanele care rămân în continuare exceptate de la plata CASS sunt:

• Copii, copii în plasament, elevi, studenți (sub 26 ani), doctoranzi;
• Persoane cu handicap;
• Femei însărcinate și lăuze fără venituri;
• Persoane cu pedeapsă privativă de libertate;
• Pensionari cu pensia sub 3.000 de lei;
• Cetățeni străini.

Citește și:

• INTERVIU Impactul măsurilor de austeritate din sănătate, explicat de șeful Casei Naționale de Sănătate: „Eram pe marginea prăpastiei, cu 6 milioane de plătitori la asigurările de sănătate și 10 milioane de neplătitori”. Ce se preconizează.