Nu sunt oameni de nimic; sunt magistrați adevărați – fostul președinte al CCR critică Guvernul în disputa pensiilor speciale.

Fostul șef al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, reacționează la disputele legate de inițiativa Guvernului Bolojan privind pensiile speciale și avertizează că Executivul își bate joc de magistrați prin modul în care a operat modificările, fără consultare.

Zegrean susține că modificările nu pot veni de la Guvern, pentru că acesta nu poate înlocui Parlamentul. El subliniază că România are trei puteri separate – legislativă, executivă și judecătorească – iar rolul legiferatorului aparține Parlamentului.

Într-o declarație, Zegrean a spus că cele trei puteri ale statului – Parlamentul, Guvernul și magistrații – trebuie să coopereze cu bună credință, nu în batjocură.

Zegrean reamintește Constituția, care descrie trei funcții ale statului: legiferare de către Parlament, administrație prin Guvern și jurisdicție prin justiție. Aceste puteri au aceeași importanță, iar principiul constitutional impune colaborare loială între ele, nu batjocură.

El subliniază că rolul legislativ rămâne în sarcina Parlamentului, nu în cea a Guvernului.

Nu este în regulă ca Guvernul, care nu deține rolul de legiferare, să modifice o lege. Întrebarea este ce s-ar întâmpla dacă un magistrat ar altera o lege de funcționare? Judecătorii și-au stabilit clar statutul, iar acesta a fost modificat de trei ori în ultimii cinci ani. Țara nu poate funcționa după ordonanțe de urgență, ci prin legi scrise.

Care este rațiunea pentru această reformă, în condițiile în care alții au pensii mai mici?

Zegrean adaugă că nu poate pricepe motivul Guvernului de a schimba legile pensiilor magistraților.

Nu sunt oameni de nimic; magistrații au trecut zeci de probe și examene. Sunt pensionar de ceva vreme, dar nu pot accepta să fie tratați nedrept. Care este justificarea pentru această diferență când alții primesc pensii reduse? Ar trebui să crească pensiile celor cu venituri mai mici, deoarece reducerea pensiilor magistraților nu scapă bugetului de pensii, ci se reflectă în bugetul de stat.

Fostul magistrat al CCR afirmă că astfel de dispută poate alimenta imaginea greșită că judecătorii primesc pensii generoase și ies devreme la pensie, promovând soluții discutabile.

Se poate argumenta în continuare cu observații critice asupra soluțiilor nepotrivite. O explicație posibilă este volumul uriaș de 40.000 de acte normative, iar reglementările se schimbă zilnic.

Protestele magistraților: cum intenționează Guvernul să atenueze pensiile speciale

În ziua în care 15 curți de apel au anunțat suspendarea activității marți, miercuri numeroși magistrați din alte tribunale și instanțe din țară au anunțat că se alătură protestelor împotriva proiectului guvernamental de reducere a pensiilor speciale.

Adunări generale ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii au termen până azi să se întrunească pentru a exprima poziții cu privire la proiectul de act normativ privind pensiile de serviciu și la măsurile menite să asigure statutul magistraților și independența justiției.

În ziua precedentă, majoritatea curților de apel din țară au anunțat inițierea unor proteste și blocarea activității până la renunțarea la proiectul de pensii speciale pentru magistrați.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmă că reformele pensiilor magistraților sunt în linia obiectivelor coaliției și că urmează ample consultări între formațiunile aflate la guvernare.

Proiectul stabilește ca vârsta de pensionare a magistraților să fie 65 de ani, corespunzător pragului general al sistemului public. Pentru pensionare, este necesară o vechime minimă de 35 de ani. De asemenea, pensia nu va depăși 70% din venitul net din ultima lună înainte de pensionare.

Guvernanții precizează că judecătorii CCR nu intră în sfera reformei pensiilor magistraților, deoarece statutul lor este reglementat într-o lege separată.

Conform inițiativei, reformele pensiilor magistraților ar trebui adoptate până la 1 octombrie 2025, moment în care noile reguli ar intra în vigoare.

Conform propunerii, pensionarea anticipată rămâne opțiune pentru magistrați, cu condiția acumulării a 35 de ani de serviciu. Dacă aleg pensia anticipată însă nu întrunesc pragul de vârstă, se vor aplica penalizări anuale de 2% până când ating vârsta standard a sistemului public de pensii.

De asemenea, proiectul prevede o etapizare nouă a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, adăugând annual încă un an și jumătate până în 2036.