O lucrare mai puțin cunoscută, lansată acum trei decenii, a devenit bestseller după realegerea lui Trump și a câștigat popularitate pe TikTok: „Este fantastic!”

Considerat drept echivalentul pentru Generația Z al romanului „Povestea slujitoarei” (The Handmaid’s Tale), cartea scriitoarei belgiene Jacqueline Harpman, intitulată „Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat”, a depășit vânzările de 435.000 de exemplare, cu majoritatea achizițiilor venind din Statele Unite, conform informațiilor oferite de La Libre Belgique.

• Romanul a fost tradus și publicat în România în ultimul an de editura Alice Books.

„Se întreabă oare Jacqueline Harpman, când a redactat într-o singură noapte, în timpul vacanței, firul narativ al romanului ‘Moi qui n’ai pas connu les hommes’ (‘Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat’), dacă va reuși să atragă atenția publicului abia după trei decenii de la prima sa apariție, ajungând până la statutul de fenomen literar?” scrie La Libre.

Cartea, care se numără printre lucrările de bază ale scriitoarei și psihanalistei belgiene, a fost publicată în Belgia de editura Stock în 1995, având o nominalizare la Prix Femina, un premiu literar prestigios acordat anual de un juriu exclusiv feminin. Aceast distincție, înscrisă în 1904, onorează lucrările în limba franceză, fie ele proză sau versuri, scrise de autori sau autoare.

Romanul „Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat” a fost tradus și publicat în Statele Unite încă din 1995, de o editură newyorkeză, dar în anii următori a fost aproape uitat.

O redescoperire importantă a avut loc în 2018, când un editor de la Penguin Random House a relansat interesul pentru romanului lui Harpman, inspirat de succesul lucrării „Povestea slujitoarei” a autoarei canadiene Margaret Atwood, promovând republicarea cărții în Marea Britanie în 2019 și în Statele Unite în 2022.

Un serial apărut după prima victorie a lui Trump a atras atenția asupra unei alte lucrări literare

Interesul pentru romanul „Povestea slujitoarei”, publicat inițial în 1985, a crescut pe plan internațional, în special după lansarea unui serial de către HBO în 2017.

Serialul a fost difuzat la câteva luni după câștigarea alegerilor prezidențiale de către Donald Trump în 2016, într-un context în care victoriile conservatoare în Statele Unite stârneau îngrijorări privitoare la respectarea drepturilor femeilor.

Această lucrare distopică a lui Atwood, împreună cu adaptarea sa ecranizată, imaginează un viitor apropiat în care un regim teocratic, totalitar și patriarhal, denumit „Republica Galaad”, a preluat controlul asupra Statelor Unite. Femeile cunoscute ca slujitoare sunt obligate să procreeze pentru elită.

Romanul abordează teme precum pierderea voinței și a identității feminine într-o societate patriarhală opresivă, suprimarea drepturilor reproductive și modalitățile prin care femeile rezistă și caută să-și reia identitatea.

Despre povestea din 1995 a scriitoarei belgiene

Similar lucrării lui Atwood, romanul lui Harpman conturează un viitor distopic, având ca punct de plecare un grup de 39 de femei și „o fată fără nume și fără trecut”, care sunt captive într-o celulă subterană.

Paznicii, toți bărbați, nu interacționează niciodată cu ele. Fata este singura care nu reține nicio amintire legată de exterior. Informațiile sunt lipsă cu privire la motivul captivității lor și la prezența unui copil printre adulți.

Într-o zi, se aude o alarmă și paznicii evacuează locul. Prizonierelor le este oferită oportunitatea de a scăpa. Ele se regăsesc pe un câmp vast și steril, fără alți oameni în jur și fără o idee clară despre evenimentele din lume.

„Ce faci când, brusc, te regăsești sub cerul liber, fără nicio direcție sau resurse, lăsată în seama ta? După momente de bucurie și confuzie, grupul de femei începe o călătorie care le va purta dintr-un adăpost în altul, de la un cadavru la altul”, comoentază La Libre, subliniind tema centrală a lucrării: reziliența și adaptabilitatea feminină.

Romanul lui Harpman din 1995 „reflectă problemele contemporane legate de femei, mai ales în contextul în care Trump a fost reales, iar drepturile și libertățile fundamentale ale acestora sunt amenințate”, mai subliniază La Libre.

Cartea beneficiază de o promovare intensă pe TikTok

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis în iunie 2022 să abroge protecția dreptului la avort la nivel federal, permițând astfel statelor conservatoare să impună anumite restricții severe. Lucrarea lui Harpman a fost republicată în SUA într-o nouă ediție cu o lună înainte.

Totuși, romanul „Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat” a devenit bestseller recent. Din totalul de 435.000 de exemplare vândute în ultimii ani, mai mult de jumătate au fost achiziționate de cititori din Statele Unite: 100.000 anul trecut, în perioada campaniei electorale, și 130.000 în primele cinci luni ale anului acesta.

Se preconizează că succesul va fi unul internațional, mare parte din promovare având loc datorită recenziilor și filmărilor distribuite pe TikTok despre roman.

„Am vândut deja drepturile în 31 de țări. Este fantastic!” a declarat Raphaëlle Liebaert, editoare la Stock, exprimându-și bucuria față de destinul cărții.

„O întreagă generație de cititoare a descoperit această lucrare. Impactul de tip ‘din vorbă în vorbă’, amplificat de social media, cu influenceri populari și BookTok, a avut un impact considerabil, în urma unei interpretări feministe a textului – chiar dacă aceasta nu a fost intenția inițială a lui Jacqueline Harpman”, a adăugat ea.

„Scrisul ei este de o modernitate uluitoare. Nu a pierdut nimic din prospețime, fie în stil, fie în conținut”, a subliniat Liebaert. Jacqueline Harpman a decedat în 2012, fără a trăi succesul comercial pe care romanul său urma să-l obțină la trei decenii de la publicare.

FOTO articol: blurf | Dreamstime.com.