O parte considerabilă a metanului eliberat de exploziile Nord Stream a rămas în Marea Baltică, susțin experții din Suedia și Germania
Consecințele celor patru explozii care au vizat conducta Nord Stream sunt încă în proces de evaluare, chiar și la aproape doi ani de la evenimente. Cu toate acestea, un grup de cercetători de la Universitatea din Göteborg, Suedia, și de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine din Bremerhaven, Germania, a publicat un studiu în Nature Scientific Reports, care sugerează că o cantitate semnificativă de metan eliberat a rămas sub apă.
În seara de 26 septembrie 2022, stațiile seismice din Suedia, Germania și Danemarca au detectat explozii submarine. Operatorii conductei Nord Stream au raportat o scădere dramatică a presiunii în rețeaua de gaz, confirmând un atac major în apropierea insulei suedeze Bornholm, unde bulele enorme de metan, unele având un diametru de până la 900 de metri, au confirmat ipoteza de explozie.
O săptămână mai târziu, Paza de Coastă suedeză și experții de la Centrul Helmholtz au raportat ceea ce ar putea fi cea mai mare scurgere artificială de gaz metan înregistrată vreodată. Rapoartele disponibile până în prezent prezintă o gamă largă de date, sugerând scurgeri între 55.000 și 500.000 de tone de metan.
Dificultăți în cuantificarea efectelor exploziilor Nord Stream
Recentul studiu publicat în revista Nature subliniază că o porțiune semnificativă a metanului eliberat, estimată între 10.000 și 50.000 de tone, a rămas în Marea Baltică, fără a ajunge în atmosferă.
Experții din Suedia și Germania afirmă că metanul s-a dispersat pe o suprafață extinsă a mării și că acesta există natural în sedimentele de pe fundul oceanului, formate din descompunerea materiei organice. Compoziția izotopică distinctă a metanului din conductele de gaz le-a permis cercetătorilor să estimeze cantitatea de metan care a rămas în apă după explozii.
O parte din metanul degajat a fost consumat de bacteriile metanotrofe, care metabolizează metanul, în vreme ce o altă parte s-a dispersat în apă datorită amestecului stratificărilor marine, influențat de scăderea temperaturilor.
Cu toate acestea, impactul eliberării unei cantități atât de mari de gaz metan asupra ecosistemului din Marea Baltică nu este pe deplin înțeles. Autorii studiului au luat exemple de fitoplancton, dar analizele acestora nu au fost încheiate.
Identitatea celor responsabili pentru acest incident de sabotaj rămâne neclară
Imediat după explozii, au fost formulate acuzații împotriva Rusiei, dar investigațiile ulterioare nu au adus dovezi concludente. Jurnaliștii au observat că motivul invocat, acela că Gazprom ar fi dorit să evite despăgubiri mari după suspendarea transportului de gaz prin Nord Stream 1, avea slăbiciuni semnificative, pentru că Rusia nu părea afectată de deciziile organismelor internaționale.
O analiză realizată de jurnaliști de la Die Zeit și ARD a sugerat implicarea unei unități speciale ucrainene. Investigațiile efectuate de media independentă, precum Washington Post, Der Spiegel și ZDF, au ajuns la concluzii similare. Atacurile ar fi fost coordonate din Ucraina, fără ca președintele Volodimir Zelenski să fie la curent și fără dovezi care să lege incidentul de Rusia sau SUA.
Oficialii din Moscova au respins teoria unui sabotaj exclusiv ucrainean, acuzând în schimb Marea Britanie și SUA de orchestrarea atacului, pe care l-au denumit „act de terorism internațional”.
La începutul acestui an, Suedia și Danemarca au încheiat cercetările demarate după explozii fără a identifica un suspect, invocând lipsa jurisdicției, în timp ce Germania continuă investigațiile.
