Pierderea financiară a românilor din cauza falsificării numerelor de telefon în 2024

Pierderea financiară a românilor din cauza falsificării numerelor de telefon în 2024
Fraudă prin telefon, Foto: David Burke / Dreamstime.com

Conform datelor de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pierderile financiare ale cetățenilor români prin schemele de spoofing în 2024 au fost remarcabile. Atacatorii s-au folosit de identități și numere false, ce imitau instituții precum DIICOT, ANAF, Poliția Română sau BNR, generând daune de peste 450.000 de euro, potrivit DNSC.

Falsificarea numărului afișat victimelor este o tehnică des întâlnită în atacurile de tip inginerie socială. Acesta este un mod de a emula numere legitime, cum ar fi cele ale unor instituții financiare sau guvernamentale. Complexitatea acestor atacuri a crescut, fiind adesea combinată cu alte metode, precum apelurile vocale înșelătoare sau mesaje elaborate cu Inteligență Artificială. Raportul DNSC din 2024 subliniază că pagubele au depășit 450.000 de euro.

Mecanismul fraudei descris

Escrocii își abordează țintele folosind un număr de telefon care imită o instituție oficială, dar acesta este, de fapt, produs al unei falsificări prin tehnologia Voice over IP (VoIP). Prin această metodă, ei îi înșală pe destinatari legat de adevărata identitate a apelantului, exploatându-le informațiile personale fără ca ei să știe, conform informațiilor DIICOT.

Există diverse resurse online care permit astfel de operațiuni, unele fiind disponibile chiar contra unei sume de bani. Cu toate acestea, atacatorii pot dezvolta și instrumente proprii, folosind mijloace limitate pentru a-și ascunde numărul real și a proiecta unul fals, câștigând astfel încrederea victimelor.

Explicarea conceptului de spoofing legitim

Spoofing-ul cu număr oficial este o metodă prin care infractorii alterează detaliile de identificare ale apelantului, astfel încât victima să vadă un număr recunoscut sau autorizat pe ecranul telefonului său, așa cum precizează DIICOT.

Prin acest truc, infractorii pot îndeplini mai multe scopuri:

  • Să capteze încrederea persoanei apelate, făcând apelul să pară veritabil.
  • Să colecteze informații personale precum CNP, detalii bancare sau parole.
  • Să inducă persoana în eroare pentru a efectua tranzacții financiare.
  • Să pătrundă în conturi bancare sau alte sisteme securizate.

Strategii de protecție împotriva fraudei

Autoritățile recomandă următoarele măsuri preventive:

  • Evitați să divulgați date personale în convorbiri telefonice — instituțiile oficiale nu solicită informații sensibile astfel.
  • Verificați veridicitatea apelurilor — apelați instituția la numărul oficial listat pe site-ul său autentic.
  • Nu accesați linkuri din mesaje electronic sau text nesolicitate.
  • Asigurați-vă că adresa site-ului sau expeditorului este autentică.
  • Instalați software antivirus și aplicații care pot detecta încercările de spoofing.
  • Raportați orice tentativă de fraudă la DNSC (https://dnsc.ro/contact).

Măsurile aplicate pentru combaterea spoofing-ului. Restricții implementate din 7 iulie 2025

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a inițiat primele măsuri împotriva atacurilor prin falsificarea numerelor telefonice ale băncilor, instituțiilor guvernamentale și companiilor de stat, o practică numită „CLI Spoofing”.

După consultările cu operatorii de telecomunicații și Poliția Română, s-a decis ca cel mai eficient pas pentru a limita acest fenomen este blocarea apelurilor provenite din afara granițelor României care utilizează nepermis anumite numere naționale, în special de telefonie fixă, ori numere incomplete sau incorect afișate.

Recomandari
Show Cookie Preferences