Poluarea fonică în România în Sărbători: Sirenele de urgență ating limitele maxime recomandate de Uniunea Europeană

Pe parcursul sărbătorilor, sirenele mașinilor de urgență devin și mai evidente în orașele din România. În București, 15% din locuitorii orașului, din totalul de 1,7 milioane, se plâng de poluarea fonică, mai ales în timpul nopții. Autoritățile au fost întrebate despre intensitatea acestor sunete și care sunt standardele din alte țări.

• Această analiză face parte din inițiativa PULSE, un proiect european de colaborare, și examinează modul în care diverse țări abordează zgomotul generat de vehiculele de urgență, fiind realizată de Ștefania Gheorghe și Nicolae Cotruț împreună cu alții.

„Sirenele și luminițele ne ajută să ajungem rapid la intervenție. Fără ele, am întârzia, iar fiecare secundă contează,” afirmă pompierul Dumitru Marius Mihai, cu o experiență de peste 20 de ani în cadrul Detașamentului de Pompieri „Mihai Vodă” din București.

Sirenele ambulanțelor ating un maxim de 118 decibeli, măsurați la un metru distanță, conform Departamentului pentru Situații de Urgență.

Uniunea Europeană recomandă ca aceste dispozitive sonore să nu depășească 118 decibeli, măsurați de asemenea la un metru, pentru vehiculele din categoriile M și N, inclusiv ambulanțe, mașini de poliție și de pompieri.

Există mașini de urgență echipate cu sisteme acustice care emit sunete la un volum mai redus pe timpul nopții, așa cum a explicat Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.

Utilizarea girofarelor și sirenelor este obligatorie

„Utilizăm girofarele și sirenele obligatoriu în drum spre o urgență și când transportăm pacienții către spital,” precizează Alis Grasu, managera Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.

Regulile privind utilizarea semnalelor acustice și luminoase sunt stipulate în OUG 195/2002 referitoare la circulația pe drumuri.

„Este legal să folosești ambele tipuri de semnale. Există cazuri când ambulanțierii nu activează sirena, dar aceștia sunt sancționați pentru nerespectarea procedurilor,” a adăugat Grasu.

Pentru urgențele medicale, se utilizează două coduri: roșu, care indică un pericol iminent pentru viața pacientului, necesitând intervenția ambulanței în maximum 15 minute, și galben, pentru urgențe mai puțin critice.

Aceste semnale sunt esențiale pentru a informa ceilalți participanți la trafic și pietonii, afirmă pompierul Mihai.

„Unii șoferi reacționează rapid, dar alții, din cauza căștilor sau a lipsei de atenție, necesită o atenție suplimentară din partea noastră,” a concluzionat el.

Impactul poluării fonice asupra bucureștenilor

Serviciul de Ambulanță București-Ilfov a confirmat că ambulanțele folosesc două tonuri de alarmă: un ton ridicat între 06:00 și 22:00 și un ton redus între 22:00 și 06:00.

Pragurile de zgomot în București sunt de 70 de decibeli pe timpul zilei și 60 de decibeli noaptea. Aproximativ 162.000 de persoane suportă, ziua, niveluri care depășesc limitele legale, iar 257.000, noaptea, ceea ce reprezintă 15% din populație, conform Buletinului de București.

Hărțile de zgomot din București reprezintă o abordare inițială pentru gestionarea poluării fonice. „Problema este că există o poluare diversă,” afirmă activistul Octavian Berceanu, explicând că multe surse de poluare contribuie la zgomotul urban.

În București, obstacolele pentru absorbția zgomotului sunt rare, iar vegetația și infrastructura nu sunt suficiente pentru a atenua impactul fonic.

Poluarea fonică variază în funcție de locație, fiind determinată în principal de trafic, dar și de alte surse, cum ar fi utilaje sau echipajele de ambulanță, iar cu timpul oamenii se adaptează la aceste condiții.

În legătură cu semnalele acustice, expertul subliniază faptul că oamenii adesea nu observă vehiculele de urgență când acestea se apropie.

Utilizarea de aplicații digitale și sisteme de avertizare în trafic ar putea reduce frecvența sunetelor emise de vehiculele de urgență, sugerează Berceanu.

El mai adaugă că toleranța față de poluarea fonică variază în funcție de momentul zilei, fiind mai scăzută noaptea.

Implicațiile psihologice ale sunetelor de alarmă

Psihologa Andreea Chiru-Maga menționează că sunetele de alarmă pot activa sistemul limbic, în special amigdala, care generează stres.

Această reacție provoacă eliberarea hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina.

Persoanele cu predispoziție la anxietate sau traume anterioare pot reacționa puternic la sunetele alarmelor, provocându-le atacuri de panică sau stări de anxietate,