Recenzie de film: Clasa muncitoare ajunge în iad

Coproducție internațională, provenind din Serbia, Grecia, Bulgaria, Muntenegru și România, filmul Clasa muncitoare ajunge în iad, regizat de Mladen Djordjevic în 2024, evocă inevitabil celebra producție italiană Clasa muncitoare merge în Paradis din 1971.

Această legătură se realizează nu doar prin titlu, care stabilește o relație polemică, ci și printr-o secvență brutală, marcată de mult sânge și cruzime, în care degetul lui Gian Maria Volonte se confruntă și, în același timp, se alătură mâinii mutilate de o seceră a unui nou ”exploatator”. Dacă în 1971, Partidul Comunist din Italia, condus pe atunci de Luigi Longo, beneficia de sprijinul Moscovei, în anii 2000 în Serbia, unde se desfășoară acțiunea filmului, amintirile despre Iosip Broz Tito erau deja uitate, rămânând doar mânia proletară și ura față de turci.

Filmarea include și imaginea unui ciocan, utilizat de Stanka (interpretată de Szilvia Kriszan), care își pedepsește consortul pentru ani de terorism și pentru că s-a alăturat grupului de investitori care a distrus fabrica comunistă și acum păcălesc populația cu un așa-zis centru de reciclare a gunoaielor. În timpul liber, acești investitori organizați petrec cu exces în noul hotel, în timp ce fiica bătrânului Milutin (Mirsad Tuka) își valorifică corpul în servicii de plăcere, în contextul în care hotelul este asaltat de ”insurgenți”. Aceasta se aseamănă cu tragedia din romanul lui Andrei Makine, Fiica unui erou al Uniunii Sovietice.

În timp ce clasa muncitoare caută alinare fie în sex, cum este cazul Svetlanei, păcălită de Mija (Pavel Lucev), fie în religii false – amintind de ședințele de spiritism sau de practicile MISA, sau pur și simplu uitându-se la emisiunea sordidă Zadruga, un fel de Big Brother sârbească, sărăcia generalizată afectează chiar și aceste momente de distracție.

Personajul principal, Svetlana (interpretată de Svetlana Krcunovic), care organizează proiecții colective de filme, se confruntă cu dificultăți financiare și nu reușește să plătească pentru curent, astfel că locuința ei este deconectată.

Descrierea acțiunii filmului Clasa muncitoare ajunge în iad sugerează că Mladen Djordjevic a avut intenția de a crea o comedie neagră. Totuși, acesta este, înainte de toate, un exemplu de realism autentic.