„Românii nu se bucură de viață”. Ce a observat o tânără din Himalaya care a venit ca bonă, dar a deschis un restaurant în București

Laila Tamang este una dintre multe femei din Nepal care își desfășoară activitatea în România. A venit aici inițial ca bonă, dar între timp și-a deschis un restaurant nepalez împreună cu angajatorii săi. „Deși viața în România pare mai confortabilă, oamenii au tendința de a complicat lucrurile”, afirmă tânăra.

Pentru anul 2024, pentru a treia oară consecutiv, numărul vizelor pentru muncitori străini depășește 100.000, iar 45% dintre aceștia provin din Nepal și Sri Lanka.

Influența acestor muncitori asupra societății românești este deja vizibilă: în București au apărut numeroase restaurante nepaleze și srilankeze, apreciate atât de localnici, cât și de migranți.

Laila Tamang este una dintre tinerile care a găsit o viață mai bună în România. A ajuns în București în noiembrie 2022 pentru un post de bonă. Angajatorii săi, Adriana și Cătălin Cojocaru, aveau nevoie de ajutor pentru îngrijirea fiului lor, Dominic.

„Am căutat mult o bonă româncă, însă nu am găsit. Oamenii cereau sume exorbitante pentru servicii, sau nu păreau potriviți”, spune Adriana Cojocaru.

Adriana a decis să recurgă la o bonă din Nepal, recomandată de prieteni, și s-a lăsat ghidată de cultura nepaleză, unde oamenii sunt cunoscuți pentru veselie și bunătate.

„Cu Laila a fost o conexiune imediată la interviul video. Zâmbea mult, vorbea fluent engleza și avea experiență dintr-o grădiniță Montessori din Nepal, ceea ce a contat mult”, adaugă Adriana.

„De la prima întâlnire la aeroport, am discutat despre Nepal. Eram curioși în legătură cu salariile și motivele pentru care cineva ar veni să lucreze în România. Un funcționar bancar de acolo câștigă în jur de 150 de dolari pe lună. Discuțiile ne-au dezvăluit etica muncii și proactivitatea de care a dat dovadă Laila”, continuă Adriana.

Fiind pasionată de gastronomie, Adriana a invitat-o pe Laila să gătească împreună preparate tradiționale nepaleze, iar primele preparate au fost „momo steamed”.

„Am început să căutăm ingrediente și condimente tradiționale și am descoperit un Nepali Food Market în București, pe Ștefan cel Mare. Aceasta a fost cheia pentru un gust autentic”, își amintește Adriana.

Cum a început aventura unui restaurant nepalez

Adriana și Cătălin au dorit să îi ofere Lailei ceva în schimb pentru ajutorul ei, astfel a apărut ideea de a aduce familia ei mai aproape:

„Familia Lailei deține un spațiu de cazare în Himalaya, aproape de Kathmandu, unde găzduiesc turiști. Așa s-a născut ideea restaurantului nepalez”, povestește Adriana.

Aceștia aveau deja o afacere în domeniul imputernicirii cu un showroom de finisaje premium în București, așadar gestionarea unui restaurant nu era o noutate pentru ei. Bugetul inițial pentru restaurantul nepalez a fost de 50.000 de euro.

MoMo Bucharest a fost deschis pe 1 martie în Floreasca și a devenit rapid unul dintre cele mai căutate restaurante din București, având weekenduri complet ocupate.

„Cu ajutorul Lailei l-am întâlnit pe Zoone Didi, șeful bucătar de la MoMo, un om dedicat și pasionat de gătit. Lucrurile au început să prindă contur și am reușit să formăm o echipă unită, iar implicarea Lailei s-a concretizat în aspecte precum degustarea meniului, marketing și comunicarea cu personalul”, explică Adriana.

„Am investit mult în decor, deoarece ne-am dorit să aducem o parte din atmosfera nepalese în București. Decorațiunile și vasele de servire sunt aduse din Nepal. Ne-am dorit un loc plăcut, unde să servim o mâncare pe care ne-am îndrăgostit de la început. Se pare că ceea ce apreciem noi, place și altora.”

Suntem abia la început și ne bucurăm de această etapă. Există multe detalii de ajustat și suntem învățători în această industrie, dar poate, cu puțin noroc, vom recupera investiția în 12-18 luni. Prioritatea noastră este să finalizăm actele pentru Sangit, partenerul Lailei, și fratele său, Bickas, și să ne realizăm obiectivele”, mai adaugă Adriana.

Adriana afirmă că, pentru recrutarea personalului din afară, este necesar ajutorul unei agenții care se specializează în acest domeniu.

„Muncitorii străini vin doar prin intermediul interviurilor și cu vize de muncă, ce sunt obținute după completarea documentației necesare, dacă compania este eligible și primește aprobarea de la Inspectoratul General pentru Imigrări”, explică Adriana.

Laila a ajuns în România la șase luni după ce Adriana a avut primul interviu cu ea, iar în cazul familiilor precum cea a Lailei, procesul este acum diferit.

„Ne-am înșelat. Normele legale și timpii de așteptare s-au modificat semnificativ”, completează Adriana.

Adriana speră că, în timp, vom deveni un popor mai tolerant. Nu-și imaginase cât de multă discriminare există până la angajarea străinilor.

„Am întâmpinat greutăți atunci când am încercat să închiriem un apartament pentru ei, dar și în alte situații în care am dorit să le facilităm integrarea. Este frustrant să observi modul în care sunt tratați zi de zi și cât de puțin le oferim comparativ cu ceea ce primim de la ei. Nu este corect să ne folosim de munca lor, dar să nu îi integrăm în societate.”

„Sunt din Himalaya, iar acasă avem munți și râuri”

Laila Tamang, din Nepal. FOTO: Arhiva personală

La 24 de ani, Laila a parcurs aproape 5500 de kilometri pentru a ajunge la postul de bonă din București. Costul dus-întors al unui zbor București – Kathmandu este între 1000 și 1500 de euro și durata variază între 11 și 20 de ore, în funcție de sezon sau compania aeriană. Nu este ușor pentru un nepalez să vină să lucreze în România.

„Mutarea nu era pe lista mea de planuri, dar am primit oportunitatea de a lucra ca bonă. M-am gândit că voi profita de acest lucru, pentru că iubesc copiii. Am făcut-o pentru a-mi îmbunătăți viitorul, dar a fost o provocare să fiu departe de familie și să mă adaptezi la o nouă viață”, mărturisește Laila.

Laila își descrie viața din Nepal ca fiind una plină de bucurie, petrecând timp de calitate alături de familie. „Sunt din Himalaya, unde casa mea este înconjurată de munți, dealuri, verdeață și râuri, aproape de granița cu Tibetul. Nepalezii aleg să-și părăsească țara în căutarea unor oportunități mai bune.”

„Aveți tendința de a vă complica viața”

La sosirea sa în România, Laila a observat că oamenii sunt prietenoși și că Bucureștiul este mai frumos decât anticipa.

„Aveți mai multă libertate de exprimare și puteți lua decizii singuri. În Nepal, până la o anumită vârstă, știm că trebuie să discutăm și să obținem aprobarea familiei noastre. Totuși, nu sărbătoriți la fel de des, iar se pare că nu vă bucurați de viață.”

În Nepal, avem multe sărbători și multe motive de bucurie fiecare zi. Deși viața în România pare mai ușoară, se pare că aveți tendința de a o complica”, adaugă Laila.

Printre observațiile ei se numără faptul că „românii consumă multă brânză și unt” și că „par a fi mai retrași”.

„Când m-am gândit la mâncarea nepaleză, simțeam mereu nevoia de a găti. Am avut toate ingredientele necesare pentru a prepara un fel de mâncare diferit față de mesele lor cotidiene. Primul mâncare pe care l-am gătit a fost momo, apoi am experimentat cu alte rețete pentru a împărtăși aroma nepalese cu prietenii și familia”, povestește Laila.

Decizia familiei Cojocaru de a deschide un restaurant nepalez a fost pentru Laila o surpriză plăcută, oferindu-i posibilitatea de a rămâne aproape de familia ei și de a se bucura de preparate nepaleze zilnic. La început, Laila a fost consultant în ceea ce privește meniul, decorul și atmosfera restaurantului.

„Îmbinarea aromelor și tehnicilor tradiționale nepaleze într-un mod atractiv pentru clienții români este o provocare, dar și o oportunitate. Aducem povești despre ingredient și metoda de preparare a mâncărurilor. Suntem deschiși sa împărtășim tradițiile și istoria din spatele preparatelor noastre. Există oameni care tem să încerce mâncarea pentru că se gândesc că va fi prea picantă, dar adaptăm mâncările pentru a găsi un echilibru. Și conceptul de a mânca așezat pe podea poate fi un pic provocator pentru unii”, mai explică Laila.

Pe contul de Instagram al restaurantului, Laila apare în mai multe clipuri, în care împărtășește aspecte culturale interesante despre Nepal.

„Visez să educ mai mulți oameni despre cultura, tradițiile, locurile, mâncarea și multe alte aspecte ale Nepalului. Am organizat recent primul nostru eveniment – Nepali Nights, la MoMo, care a avut un răsunet enorm. Vor urma și alte evenimente în curând”, conchide Laila.

• Citește și: REPORTAJ Cine este Ranga, srilankezul care a ajuns manager de fabrică în România și a organizat o petrecere cu 3000 de oameni în București