Sectorul bugetar contribuie cu aproximativ un sfert din locurile de muncă vacante. Ce locuri de muncă vor fi disponibile în următorii ani

Conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică, în primele trei luni ale anului curent, România avea 32.600 de locuri de muncă neocupate, cu 1.700 mai puține față de iarna precedentă.

Cele mai multe locuri vacante sunt în sectorul public, sănătate și educație. În sectorul bugetar, peste 21% din totalul locurilor de muncă neocupate sunt raportate, iar statistica arată că 3.800 de posturi erau vacante în administrația publică, 2.200 în domeniul sănătății și asistenței sociale, iar mai mult de 1.100 în educație.

În plus, există sute de mii de tineri care sunt șomeri sau se consideră a fi în căutarea unui loc de muncă. În mediul rural, șomajul în rândul tinerilor depășește 30%. Din cei peste 2,1 milioane de tineri între 15 și 24 de ani, doar 277.000 au un loc de muncă.

Această discrepanță se explică prin faptul că locurile de muncă neocupate sunt concentrate în marile orașe, în timp ce oportunitățile din mediul rural sunt limitate, având în vedere că agricultura este tot mai mecanizată și salariile sunt scăzute, explică expertul în piața muncii, Cătălin Ghinăraru.

De asemenea, specialistul menționează că deși există un număr semnificativ de locuri de muncă vacante, majoritatea acestor oferte nu îndeplinesc așteptările salariale ale tinerilor.

Referitor la fluctuațiile din numărul locurilor de muncă disponibile, cele mai relevante scăderi în primul trimestru față de trimestrul anterior au fost în domeniile sănătății și asistenței sociale, precum și în comerțul cu amănuntul și cu ridicata.

Creșterile cele mai semnificative ale locurilor vacante s-au înregistrat în domeniul construcțiilor (+0,9 mii locuri vacante) și în activitățile profesionale, științifice și tehnice (+0,6 mii locuri vacante).

Conform metodologiei INS, locurile de muncă vacante sunt acele posturi care sunt plătite, nou create sau care devin disponibile prin acțiuni concrete ale angajatorilor pentru a găsi candidați potriviți.

Nu sunt considerate vacante: posturile destinate exclusiv promovării interne sau cele din unitățile administrației publice, blocate prin acte normative.

Posturile ocupate temporar de angajați care se află în concedii (maternitate, îngrijire copil, medicale sau fără plată) se consideră vacante, dacă angajatorul intenționează să angajeze o persoană în locul acestora.

Previziuni pentru următorii ani

Prognozele CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale) indică faptul că, în următorul deceniu, va trebui să fie ocupate 4,7 milioane de locuri de muncă, dintre care 706.000 vor fi locuri noi, iar 4 milioane vor deveni disponibile din cauza demisiilor sau pensionărilor.

Se preconizează că în industrie vor scădea posturile de conducere, în timp ce vor crește ocupările de nivel mediu, precum asamblatorii, funcționarii și profesioniștii din vânzări.

De asemenea, se anticipează o creștere a locurilor de muncă care nu necesită calificări înalte, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.

Ponderea lucrătorilor calificați va crește lent de la 23% în 2022, la 27% în 2035.

Proporția lucrătorilor cu calificări medii va crește ușor, de la 61% în 2022 la 65% în 2035. Comparativ cu media UE-27, România se confruntă cu o deficiență în ceea ce privește locurile de muncă cu calificare înaltă și medie.

Aproape 40% dintre absolvenții de învățământ superior din România sunt în administrație, educație și sănătate

Ghinăraru a evidențiat într-un studiu că majoritatea absolvenților de studii superioare din țară se concentrează în sectoare precum administrația publică, educația și sănătatea, cu aproape 40% din aceștia.

Ocuparea forței de muncă în construcții va crește semnificativ între 2022-2030, în timp ce în agricultură se preconizează o scădere

În sectorul manufacturier, creșterea ocupării forței de muncă va fi influențată în special de expansiunea activității în produsele alimentare, băuturi, tutun, precum și inginerie, potrivit unui studiu european.

În subsectoarele comerțului cu ridicata și cu amănuntul, turism și transport, numărul angajaților este cu siguranță în creștere, deși transportul și logistica vor fi afectate semnificativ de robotizare și automatizare.

În domeniul serviciilor, activitățile juridice, contabile și de consultanță vor avea cele mai mari creșteri, în timp ce serviciile administrative vor performa mai slab.

Firmele care angajează pentru posturi ce ar fi considerat tradițional ca având nevoie de o calificare medie (disponibilă pentru cei cu diplomă de liceu, dar nu cunoscută cu o diplomă de licență) tind să ceară acum candidaților să aibă o diplomă de licență.

Costurile asociate menținerii unui loc de muncă vacant pentru o companie

Estimarea pierderilor asociate unui loc de muncă vacant nu este excesiv de complicată, dar impactul asupra moralei angajaților și respectarea termenelor limită ale proiectelor poate fi mai greu de cuantificat. În general, poate fi utilizat următorul exemplu:

Considerăm o companie fictivă, ABC Calendare, care a pierdut un angajat ce era plătit cu o sumă lunară de 1.000 euro, iar timpul estimat pentru găsirea unui înlocuitor este de 60 de zile. ABC Calendare are 100 de angajați și generează venituri de 300.000 de euro anual.

Primul pas este să calculăm pierderile cauzate de absența postului vacant.

Calculăm venitul mediu pe angajat prin împărțirea veniturilor anuale la numărul total de angajați, rezultând 3.000 de euro pe an pentru fiecare. Astfel, în cele 250 de zile lucrătoare din an, un angajat generează aproximativ 12 euro pe zi.

Dacă se așteaptă 60 de zile pentru ocuparea locului vacant, pierderea totală se ridică la 720 de euro. Totuși, acest calcul trebuie ajustat în funcție de rolul vacant; o funcție de conducere poate avea un impact de trei ori mai mare, iar o poziție de management mijlociu poate avea un impact dublu față de estimarea standard.