Un studiu recent arată că jumătate dintre adolescenți și tineri din România se confruntă cu depresie sau anxietate

Conform unui studiu național efectuat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru Sănătate Mintală”, 26% dintre români au raportat că au suferit de depresie sau anxietate în ultimele trei luni ale anului 2024. Între aceștia, 46% fac parte din Generația Z, un grup format din persoane născute între 1995 și 2012.

Cu toate acestea, 61% dintre aceștia nu au solicitat ajutor de specialitate.

Principalele dificultăți percepute în calea solicitării ajutorului sunt:⦁ Lipsa de conștientizare a problemei sau negarea acesteia – 60%⦁ Teama de a fi judecați – 56%⦁ Rușinea și sentimentul de vulnerabilitate – 53%

Într-un mediu global plin de incertitudini și presiuni sociale, sănătatea mintală a devenit un subiect din ce în ce mai relevant pentru români. Cu toate acestea, în ciuda unei viziuni crescânde asupra acestei teme, definirea conceptului de „sănătate mintală” rămâne confuză și adesea asociată cu stereotipuri, după cum arată studiul.

Românii identifică, de obicei, sănătatea mintală cu „echilibru emoțional”, „claritate în gândire” sau „bunăstare”, dar mai puțin cu aspecte precum prevenția, diagnosticul sau tratamentul. Această percepție generează confuzii majore: pentru mulți, noțiunea de „problemă de sănătate mintală” este legată de afecțiuni severe, de internare în spital sau de „pericol social”. Astfel, numeroși indivizi aleg să neglijeze simptomele clare, așteptând ca acestea să dispară sau evitând discuțiile despre propriile dificultăți emoționale.

Stigmatizarea afectează persoanele cu depresie sau anxietate

„Statistica conform căreia un român din patru a experimentat depresie sau anxietate arată că tăcerea, rușinea și stigma rămân elemente predominante în ceea ce privește cererea de ajutor pentru sănătatea mintală. De asemenea, cercetările sugerează că pot trece până la 11 ani de la apariția simptomelor până la obținerea unui diagnostic pentru tulburările de sănătate mintală. O vizită la un specialist poate aduce schimbări semnificative!”, spune dr. Ana Giurgiuca, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie.

„Aceste date ilustrează o realitate în care tăcerea prevalează în fața suferinței. Atunci când sănătatea mintală este văzută ca o vulnerabilitate care poate duce la marginalizare profesională sau socială, accesul la ajutor devine inaccesibil tocmai pentru cei care au cea mai mare nevoie de el”, afirmă Cătălina Constantin, director al Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.

„Studiul confirmă concluziile unui euro-barometru realizat de Agenția Europeană de Securitate și Sănătate în Muncă în 2022, care a evidențiat percepția pacienților cu afecțiuni mintale că sunt judecați diferit față de cei cu alte boli”, subliniază dr. Marina Oțelea, președintele Societății Române de Medicină a Muncii.

„Din ce în ce mai mulți medici de familie reușesc să recunoască timpurii problemele de sănătate mintală ale pacienților lor și sunt tot mai implicați în aceste aspecte. Prin relația constantă cu comunitatea, medicul de familie joacă un rol crucial în promovarea sănătății și prevenirea problemelor la nivelul populației”, declară dr. Camelia Bakri, coordonator al Grupului de Sănătate Mintală din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei.

Pentru a transforma sănătatea mintală într-un domeniu accesibil și demn, este esențial să combatem stigmatizarea. Studiul a arătat că românii percep că principalele măsuri care ar încuraja persoanele cu probleme mintale să solicite ajutor ar fi:⦁ Sprijinul din partea celor apropiați (65%)⦁ Garantarea confidențialității (46%)⦁ Campaniile de educare (46%)

„Este necesară o schimbare de paradigmă: sănătatea mintală trebuie să fie scoasă din umbră și tratată cu aceeași seriozitate ca sănătatea fizică. Numai prin educație, empatie și politici publice coerente putem construi o cultură de respect și echilibru emoțional față de cei care suferă”, afirmă Radu Gănescu, președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

Importanța sănătății mintale în adolescență pentru o viață împlinită ca adult

Adolescența este o etapă esențială pentru dezvoltarea obiceiurilor sociale și emoționale esențiale pentru bunătatea mentală, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Acestea includ:

• stabilirea unor rutine de somn sănătoase;
• activitate fizică regulată;
• îmbunătățirea abilităților de adaptare, rezolvare a problemelor și interacțiune socială;
• învățarea gestionării emoțiilor.

Această perioadă este o tranziție către vârsta adultă, timp în care adolescentul își dezvoltă personalitatea și tinde să devină mai independent, asumând mai multe responsabilități.

Schimbările fizice, emoționale și sociale, precum și expunerea la sărăcie, abuz sau violență, cresc riscul ca adolescenții să dezvolte probleme mintale. Protejarea tinerilor de situații adverse, promovarea învățării socio-emoționale și asigurarea accesului la servicii de sănătate mintală sunt esențiale pentru bunăstarea lor în adolescență și la maturitate.

Factori care influențează sănătatea mintală a tinerilor în dezvoltare

Mediul de viață, sprijinul din partea familiei, școlii și comunității joacă un rol crucial în această etapă a vieții, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

În această perioadă, mai mulți factori pot afecta sănătatea mintală a tinerilor aflate în formare. Existența mai multor riscuri îngreunează sănătatea mintală a adolescenților.

Factori generatori de stres în adolescență includ confruntarea cu adversități, presiunea de a se conforma grupului și explorarea identității. Influențele mediatică și normele de gen pot amplifica discrepanța dintre realitatea trăită de adolescent și aspirațiile sale.

Alți factori semnificativi includ calitatea vieții la domiciliu și relațiile sociale. Violența, în special cea sexuală, abuzul, educația severă și dificultățile socio-economice reprezintă riscuri recunoscute pentru sănătatea mintală.

Unii adolescenți se află în categorii de risc mai mari pentru afecțiuni mintale din cauza condițiilor de trai, stigmatizării, discriminării sau excluderii sociale și a lipsei de acces la servicii de calitate.

Acestea include tinerii care provin din medii defavorizate, cei cu afecțiuni cronice, tulburări de spectru autist, dizabilități intelectuale, adolescente gravide, părinți adolescenți, cei implicați în căsătorii timpurii sau forțate, orfanii, dar și adolescenți din comunități etnice sau sexuale marginalizate.

Cei mai mulți adolescenți depășesc cu bine experiențele dificile

La nivel global, aproximativ 14% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani suferă de afecțiuni mintale, dar acestea rămân de multe ori nediagnosticate și netratate, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Adolescenții sunt, în general, rezilienți, iar pentru majoritatea dintre aceștia, experiențele dificile contribuie la devenirea unor adulți independenți și capabili.

Sprijinirea adolescenților în găsirea locului lor în familie, în școală și în cercul de prieteni favorizează sănătatea emoțională și previne comportamente negative, precum consumul de droguri și violența, conform UNICEF. În cazul în care ești părinte de adolescent, este crucial să îți aloci timp și să găsești modalități de a-l susține și încuraja.

Foto: Dreamstime.com