VIDEO Microsoft lansează cipul Majorana 1, promițând realizarea computerelor cuantice „în câțiva ani, nu decenii”

În seara de miercuri, Microsoft a prezentat un nou cip, pe care compania îl consideră a demonstra potențialul tehnologiilor cuantice de a deveni o realitate „în câțiva ani, nu în decenii”, conform unei informări de la Reuters.
Prin această afirmație, Microsoft se aliniază marilor companii din domeniul tehnologiei, precum Google și IBM, care consideră că o revoluție în tehnologia de calcul este mult mai aproape decât se anticipa.
Experții estimează că noile computere cuantice ar putea efectua calcule ce ar dura milioane de ani pe sistemele clasice, având capacitatea de a transforma domenii precum medicina, chimia și alte științe implicând un număr imens de combinații moleculare.
Totuși, aceste tehnologii prezintă și riscuri, deoarece ar putea compromite securitatea cibernetică, fiindcă multe metode de criptare se bazează pe presupunerea că decriptarea prin forță brută ar necesita un timp exorbitant.
Cea mai mare provocare în dezvoltarea computerelor cuantice este reprezentată de qubiți, unitățile esențiale de procesare, care funcționează la viteze extrem de mari, dar sunt greu de controlat și predispuse la erori.
Microsoft afirmă că cipul Majorana 1 are o resistentă superioară la erori în comparație cu soluțiile concurente, iar detalii despre rezultate vor fi prezentate într-un articol științific de prestigiu în revista Nature.
Microsoft a investit aproape două decenii în dezvoltarea cipului Majorana 1
Dezbaterile cu privire la momentul în care computerele cuantice utile vor deveni reale sunt frecvente în sectorul tehnologic. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a menționat recent că acest tip de tehnologie va avea nevoie de încă două decenii pentru a depăși chipurile tradiționale utilizate în inteligența artificială, evidențiind un scepticism destul de larg răspândit.
Pentru a contracara această viziune, Google, care a dezvăluit un cip cuantic anul trecut, estimează că aplicațiile comerciale pentru computere cuantice vor fi disponibile în doar cinci ani. De asemenea, IBM prognozează că primele computere cuantice de mari dimensiuni vor deveni funcționale până în 2033.
Cipul Majorana 1, dezvoltat de Microsoft timp de aproape două decenii, se bazează pe o particulă subatomică cunoscută sub numele de fermion Majorana, teoretizată încă din anii ’30. Această particulă are proprietăți care o fac să fie mai puțin susceptibilă la erori, dar identificarea și controlul ei a fost o sarcină extrem de provocatoare pentru fizicieni.
Majorana 1 este realizat din aseniură de indiu și aluminiu și folosește un nanofir supraconductor pentru a observa particulele respective. De asemenea, cipul este controlabil cu echipamente standard de calcul.
Deși Majorana 1 dispune de un număr ceva mai mic de qubiți comparativ cu cipurile cuantice de la Google și IBM, Microsoft crede că un număr mai redus de qubiți este suficient pentru a construi computere funcționale, datorită ratei scăzute de erori.
„Un progres semnificativ”, consideră un profesor de fizică de la Harvard
Microsoft nu a oferit un termen exact pentru excelența în scalarea cipului între computerele cuantice și cele tradiționale, spunând că această realizare va veni „în câțiva ani, nu în decenii”.
Jason Zander, vicepreședintele executiv al Microsoft care supraveghează strategia pe termen lung, a numit dezvoltarea Majorana 1 un demers cu „riscuri înalte, dar și recompense pe măsură”. Cipul a fost creat în laboratoarele Microsoft din Washington și Danemarca.
„Cea mai complexă parte a fost să abordăm provocările fizice fără un ghid preexistent, a fost necesară inventivitatea în dezvoltarea soluțiilor.”, a declarat Zander, subliniind munca meticuloasă de construcție a cipului atom cu atom, strat cu strat.
Philip Kim, profesor de fizică la Harvard, care nu a participat la cercetarea Microsoft, a validat utilizarea fermionilor Majorana ca un subiect recurent studiat de ani de zile în fizică, considerând această realizare o „progres semnificativ” ce plasează Microsoft într-o poziție fruntașă în cercetarea tehnologiilor cuantice.
El a adăugat că metoda Microsoft de combinare a semiconductorilor tradiționali cu materiale supraconductoare inovatoare reprezintă o direcție promițătoare pentru dezvoltarea unor cipuri scalabile.
„Deși nu există încă o demonstrație clară a scalabilității acestui cip, realizările obținute până acum constituie un succes autentic.”, a concluzionat Kim.