VIDEOINTERVIU: „Am ales un singur canal de comunicare, și anume Fox News…” Tactica folosită de Oana Lungescu, fosta purtătoare de cuvânt a NATO, pentru a ajunge la Trump

Oana Lungescu, care a exercitat funcția de purtătoare de cuvânt al NATO din 2010 până în 2023, afirmă: „Donald Trump are idei simple și clare, dar poate fi influențat prin acțiuni și dovezi”. Într-un interviu despre perioada în care a fost la NATO, a discutat despre o metodă utilizată în 2019 pentru a comunica acest mesaj.

• Fosta purtătoare de cuvânt de la NATO subliniază că Europa ar avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și circa 1.400 de tancuri, în cazul în care SUA și-ar restrânge implicarea în apărarea continentului. În plus, statele membre ar trebui să contribuie cu aproximativ 4% din PIB pentru a asigura un nivel adecvat de apărare. Oana Lungescu este acum distinguished fellow la Royal United Services Institute, un think tank din Marea Britanie, și a fost prima femeie și prima persoană din estul Europei în această funcție la NATO.

Mesaj clar, dar transmis brutal

- Cum ați gestionat interacțiunea cu Donald Trump în perioada primului său mandat la Casa Albă, având în vedere criticile sale referitoare la cheltuielile aliaților NATO? - Oana Lungescu: Aceasta a fost o perioadă tumultoasă, uneori tensionată, pe care am abordat-o ca parte a echipei secretarului general Jens Stoltenberg. A fost esențial să analizăm cu atenție mesajele președintelui Trump, dincolo de retorică, iar mesajul principal era că statele europene trebuie să aloce mai mulți bani pentru apărarea lor. Deși adesea exprimat într-o manieră brută sau surprinzătoare, mesajul era, totuși, corect.

Importanța cheltuielilor de apărare pentru europeni a fost un subiect adus în discuție de predecesorii lui Trump, precum Eisenhower, Kennedy, Obama și Biden.

Acest apel la responsabilitate în materie de apărare a fost luat în serios de NATO, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a cheltuielilor de apărare, astfel încât, la sfârșitul administrației Biden, două treimi dintre cei 32 de aliați au început să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Tema a devenit și mai pertinentă în cadrul celei de-a doua administrații Trump.

Transmiterea mesajului eficient către Trump: 100 de miliarde de dolari

- Ați optat pentru Fox News ca platformă de comunicare cu Trump, știind că președintele urmărea acest canal. Puteți detalia această alegere? - Este crucial ca, atunci când comunici cu lideri naționali, să alegi platformele pe care ei le preferă. La începutul lui 2019, în Washington, alături de secretarul general Stoltenberg, pregăteam o întâlnire ministerială cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO.

Am decis să îmi concentrez eforturile pe un singur interviu, difuzat la Fox Sunday, în care secretarul general al NATO a transmis un mesaj concret: 100 miliarde de dolari, sumă pe care aliații NATO trebuiau să o aloce până la finalul anului 2019.

Trump este influențat de rezultate

După acest interviu, Trump a scris pe Twitter că a apreciat declarațiile secretarului general, recunoscând impactul pe care acestea l-au avut, și indiciile că NATO devine mai unită și mai puternică.

Trebuie reținut că Trump are idei ferme privind așteptările sale, iar acestea pot evolua în timp. Acest lucru a fost demonstrat în 2016 când denumea NATO o alianță depășită, iar în 2019 s-a referit la NATO ca la un aliat indispensabil, criticându-l pe președintele Macron pentru comentariile sale despre alianta „moartă cerebrală”.

Astfel, Trump a recunoscut că afirmațiile sale au fost luate în serios, ceea ce a dus la o schimbare în gândirea sa.

„Vrea să fie un președinte pacificator”

- Acum Trump a revenit la Casa Albă cu o poziție mai intransigentă decât în primul său mandat. Ce a determinat această schimbare? - A doua administrație Trump este percepută ca fiind mai radicală și mai rapidă în decizii. Ce s-a schimbat este că, de data aceasta, Trump și-a pregătit echipa pentru un nou mandat, fiind mai pregătit să acționeze.

Trump urmărește să fie un președinte care facilitează pacea în Orientul Mijlociu și în Ucraina, dar aceste demersuri nu au avut încă succes. În același timp, el continuă să ceară creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare, ajungând acum la ținte de 5% din PIB.

- Acest procent este semnificativ pentru o țară ca România. - Deși mare, este important să ne analizăm contextul. Trăim într-o lume care se confruntă cu cele mai grave amenințări internaționale de la cel de-al Doilea Război Mondial, iar puterile globale accelerează procesul de înarmare fără limite.

Țările NATO care rămân în urma cheltuielilor de apărare

- Care sunt țările din NATO care au rămas cu cheltuieli insuficiente pentru apărare? - În general, țările din vest alocă mai puțin, iar cu cât te apropii de Rusia cu atât aceste cheltuieli cresc.

Țările care nu ating pragul de 2% din PIB și care sunt considerate codașe în cheltuielile pentru apărare sunt Spania, Italia, Belgia, Croația și Luxemburg.

Polonia este printre cele care investesc cel mai mult în apărare, depășind 4%, iar țările baltice promit contribuții suplimentare.

De asemenea, președintele Finlandei a anunțat planuri de a aloca cel puțin 3% din PIB pentru apărare, iar Danemarca și Germania au lansat inițiative importante în acest sens.

Tendința generală este de a aloca între 3% și 4% din PIB pentru apărare.

„Prosperitatea depinde de securitate”

- Ce motive aduc statele pentru a nu aloca resursele corespunzătoare în acest domeniu? - Deciziile legate de buget sunt complicate în context economic variabil. Este esențial să recunoaștem că prosperitatea depinde de securitate.

Făcând referire la conflictul din Ucraina, este evident că investițiile în servicii sociale nu vor avea efect fără asigurarea păcii.

În același timp, cheltuielile pentru apărare trebuie să se bazeze pe estimări și evaluări concrete ale necesităților strategice și capacităților pentru apărarea statelor și a alianței în ansamblu.

Recent, NATO a finalizat planurile de apărare pentru fiecare țară, luând în considerare lecțiile învățate din războiul din Ucraina.

Planurile scot în evidență atât capacitățile existente cât și golurile pe care trebuie să le acoperim, ajungând astfel la procente de 2-3-4% sau mai mult pentru apărare.

Asigurarea utilizării corecte a fondurilor pentru apărare

- Ce garanții există că banii alocați pentru apărare nu sunt folosiți pentru creșterea salariilor oficialilor militari? - Cerințele pentru fiecare țară sunt stabilite in cadrul alianței, iar fiecare națiune acceptă să contribuie la îndeplinirea acestor cerințe. Aceste planuri de apărare nu implică salariile generalilor.

Desigur, fondurile provin din bugetele naționale, dar trebuie să se respecte deciziile convenite la nivel de alianță.

„Fără americani, europenii nu se pot apăra”

- Puteți oferi exemple de lacune în apărarea țărilor NATO? - Este necesar un supliment de 300.000 de soldați în Europa, în cazul în care SUA și-ar reduce implicarea. De asemenea, ar fi necesare 1.400 de tancuri și o alocare de 4% din PIB pentru apărare.

Continuarea investițiilor în apărare este crucială pentru menținerea implicării americane care este esențială.

Realitatea este că europenii nu se pot apăra fără sprijinul american în următoarea decadă.

În termen de 3-5 ani, Rusia își va consolida forțele armate ceea ce ar putea conduce la o intensificare a conflictului, nu doar în Ucraina, ci și în alte regiuni din Europa.

- Ce anume le lipsește europenilor pentru a se putea apăra fără americani? - La nivelul Alianței Nord-Atlantice, cooperarea este esențială. Este vorba despre interoperabilitate. Securitatea spațiului euroatlantic este interdependentă.

Statele Unite, ca țară cu capacități superioare, au competențe în apărarea antiaeriană care nu sunt disponibile în Europa, cum ar fi rachetele Patriot. Europenii au unele capacități, dar nu sunt suficiente. De asemenea, transportul greu și avioanele de mari dimensiuni sunt vitale pentru operațiuni.

Cantitățile de muniție necesare sunt și ele o problemă, având în vedere consumul rapid de resurse în conflagrații intense.

Contribuția României în NATO

- Ce rol joacă România în această alianță? - România este un membru valoros, nu doar datorită poziției strategice și a capacităților forțelor armate, ci și din cauza consensului politic existent în țară, referitor la importanța apartenenței la NATO.

România are o tradiție de implicație în teatre de operațiuni dificile, inclusiv în Afganistan și în Balcani.

România contribuie la grupurile de luptă NATO din Polonia și găzduiește un grup de luptă condus de Franța, participând astfel la diverse misiuni.

- În privința pregătirilor de război, România se confruntă cu o infrastructură insuficient dezvoltată. - Mobilitatea militară este esențială pentru securitatea națională. Este critic ca infrastructura să permită transportul rapid al echipamentelor militare.

Proiectele pentru construirea podului de la Voila către Cincu, unde se află forțele franceze, trebuie avute în vedere.

Există acum un moment oportun pentru România să utilizeze fonduri europene disponibile pentru apărare.

- În cazul industriei de apărare, lipsa capacităților de producție este o preocupare. - România ar trebui să valorifice resursele și expertiza existente în domeniul industriei de apărare.

Acesta este un moment care trebuie folosit pentru a asigura securitatea României și a întregului continent.

Percepția NATO asupra pozițiilor politice din România

- Ați observat o tendință de scepticism în rândul unor politicieni români față de NATO? - Opțiunile politice la nivel național sunt decizii ale cetățenilor. Totuși, neînțelegerile pot apărea atunci când țări, precum România, respectată în Alianță, sugerează că ar putea abandona NATO într-un moment de instabilitate.

- Cum armonizați consensul în cadrul alianței cu pozițiile divergente ale unor lideri, cum ar fi Orbán? - Deciziile NATO se iau prin consens inclusiv cu participația Ungariei. Acesta este un proces care necesită negocieri, așa cum s-a văzut la aderarea Finlandei și Suediei.

Discuțiile au dus la integrarea ambelor țări, fapt ce demonstrează că toate 32 de țări au drepturi egale.

- Cu ce probabilitate preconizați un conflict armat în care NATO și Rusia ar putea fi implicate? - Scopul NATO este de a preveni conflictele militare. Actualele eforturi sunt destinate menținerii și promovării păcii. Investițiile în apărare nu sunt suficiente pentru menținerea păcii dacă nu se pregătesc și aspectele mentale ale apărării.

Este vorba despre o necesitate de pregătire fizică, dar și de determinarea oamenilor de a-și apăra țara.

Idea de reziliență a devenit o temă esențială în acest context.

Pregătirea populației în fața crizelor, precum războiul

- Ce înseamnă capacitatea populației de a fi pregătită pentru un conflict? - Acest aspect se dezvoltă prin coeziune și pregătire continuă. Oamenii trebuie instruiți pentru a gestiona diferite crize.

Un exemplu pozitiv este Suedia, care de mulți ani echipează cetățenii cu un ghid despre cum să reacționeze în timp de criză, fie în cazul unui război sau al altor dezastre.

Guvernul suedez încurajează cetățenii să se pregătească pentru primele 72 de ore ale unei crize.

- Credeți că populația din Suedia este pregătită pentru o astfel de situație? - Cred că da. La fel este și în Finlanda, unde se fac liste cu adăposturile de apărare din clădiri publice.

Aceste aspecte nu necesită investiții majore, dar necesită o gândire prealabilă.

România poate învăța multe din experiențele Suediei și Finlandei.

- Considerați că reinstaurarea serviciului militar obligatoriu este o soluție viabilă? - Este o decizie națională. Fiecare stat își poate stabili propriile strategii de apărare.

Finlanda are armată obligatorie pentru bărbați și voluntară pentru femei, iar Norvegia și țările baltice implementează exerciții frecvente.

Există diferite modele care pot fi adoptate în funcție de specificitățile fiecărei țări.

Securitatea informațiilor și comunicarea eficientă

- Ați observat discuții despre atacuri pe canale necorespunzătoare de comunicare? - Trebuie să fii foarte atent cu informațiile sensibile, mai ales când discutăm despre atacuri. Unele discuții ar trebui să se desfășoare în medii sigure.

Există rețele de comunicare care asigură securitatea necesară. Este critic ca informațiile clasificate să rămână protejate.

Regulile din NATO sunt stricte, iar respectarea lor este esențială.