12% din populație suferă de constipație: riscuri pe termen lung asociate cu această problemă de sănătate.

Constipația este un simptom comun care poate afecta persoane de toate vârstele, de la copii mici la seniori: se estimează că 12% din populația globală suferă de această problemă. Practic, aproape toată lumea experimentează constipația ocazională în cursul vieții, iar situația poate deveni problematică pentru cei care se confruntă cu constipația cronică. Un studiu recent a adus informații noi despre efectele pe termen lung ale constipației persistente asupra sănătății.

Definirea constipației și cauzele sale.

Potrivit specialiștilor de la Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie, o persoană este considerată constipată dacă:

• Are mai puțin de 3 scaune pe săptămână;
• Materiile fecale sunt deshidratate;
• Eliminarea fecalelor este dificilă și însoțită de dureri;
• Se simte o golire incompletă după utilizarea toaletei.

Constipația poate surveni din diverse motive, inclusiv obiceiuri de viață nesănătoase și afecțiuni medicale, precum și tratamente medicamentoase care afectează digestia.

Printre obiceiurile de viață ce pot conduce la constipație se numără:

• Consumul insuficient de fibre alimentare, cum ar fi legumele, fructele și cerealele integrale;
• Deshidratarea, adică un aport scăzut de apă;
• Sedentarismul prelungit, care încetinește tranzitul intestinal;
• Excesul de carne și lactate, care pot genera constipație atunci când depășesc aportul de alimente bogate în fibre;
• Călătoriile îndelungate și schimbările de fus orar sau de obiceiuri de somn care pot perturba digestia temporar.

O altă categorie de cauze a constipației implică medicamentele, inclusiv:

• Medicamentele analgezice, care pot încetini tranzitul intestinal;
• Antidepresivele, unele având ca efect advers constipația;
• Antiacidele care conțin calciu sau aluminiu;
• Suplimentele de fier, care pot întări bolul fecal.

Există și afecțiuni medicale ce pot provoca constipație, cum ar fi:

• Sindromul de colon iritabil, caracterizat de alternarea episoadelor de diaree și constipație;
• Hipotiroidia, care încetinește diverse procese din organism, inclusiv digestia;
• Tulburările neurologice, precum Parkinson sau scleroza multiplă, afectând nervii care reglează tranzitul intestinal;
• Tumorile din tractul intestinal, care pot bloca materiile fecale.

De asemenea, stresul cronic, ignorarea nevoilor organismului de a utiliza toaleta și amânarea acestei acțiuni pot contribui la dezvoltarea constipației.

Relevanța unui studiu pe 1.400 de persoane.

Un studiu recent publicat în Cell Report Medicine a evidențiat noi informații despre efectele constipației persistente asupra sănătății. Cercetătorii de la Institute for Systems Biology din Seattle au descoperit că eliminarea materiilor fecale de una sau două ori pe zi este esențială pentru a preveni complicațiile și afecțiuni de sănătate.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat datele clinice și biologice ale 1.400 de persoane sănătoase care au participat la studiu. Aceștia au constatat că stagnarea prelungită a materiilor fecale în intestin permite bacteriilor să epuizeze rezervele de fibre, transformându-le în acizi grași benefici, iar apoi fermentând proteinele, obținând astfel substanțe toxice.

"În urma acestui proces, am observat niveluri crescute de toxine în sângele persoanelor sănătoase cu constipație, aceste toxine reprezentând un stres suplimentar pentru rinichi", a declarat Sean Gibbons, autor al studiului.

Cercetătorii sugerează că bacteriile din intestin care participă la fermentație funcționează optim în procesul de digestie și eliminare atunci când această din urmă are loc de una sau două ori pe zi. Această situație optimă a fost observată la participanții care consumau o cantitate mare de legume și fructe, se hidratau corespunzător și erau activi fizic.

Complicații și probleme generate de constipația cronică.

Pe lângă creșterea toxinelor în sânge, constipația cronică poate duce și la o serie de probleme de sănătate, precum:

• Hemoroizi, cauzati de efortul excesiv în eliminarea fecalelor;
• Fisuri anale provocate de materiile fecale deshidratate, care pot duce la sângerări și dureri;
• Fecalom, o acumulare de materii fecale dure care poate necesita intervenție medicală;
• Prolaps rectal, în cazul forțării excesive a eliminării fecalelor;
• Diverticulită, datorată formării săculețelor în peretele colonului, care pot infecta sau inflama;
• Dureri abdominale și balonare, frecvent întâlnite în cazul întârzierii eliminării fecalelor;
• Scăderea calității vieții, generată de stres și anxietate.

Strategii pentru prevenirea și tratarea constipației.

Constipația cronică trebuie discutată cu medicul, care poate oferi recomandări de stil de viață pentru îmbunătățirea digestiei. În cazul în care aceste sugestii nu funcționează, specialistul poate propune teste și analize pentru a identifica posibile cauze medicale ale constipației. Măsurile utile pentru reglarea digestiei includ:

• Creșterea consumului de legume, fructe și cereale integrale pentru un aport adecvat de fibre (25-30 grame pe zi);
• Hidratarea corespunzătoare, cu cel puțin 2,5 litri de apă pe zi;
• Reducerea consumului de carne roșie, mezeluri și alimente procesate;
• Consumul regulat de alimente digestive, cum ar fi iaurtul, kefirul, murăturile, prunele și semințele de in;
• Utilizarea suplimentelor alimentare pentru constipație, doar cu recomandarea medicului;
• Adoptarea unei rutine zilnice de minimum 30 de minute de exerciții fizice;
• Respectarea semnalelor corpului de a utiliza toaleta.

Este esențial ca laxativele să fie utilizate cu precauție, doar la recomandarea medicului și nu pentru perioade lungi.