„Aderarea la UE, responsabilitatea fiscală și focusarea pe investiții sunt valori esențiale care merită apărate”, subliniază economiștii

Articol de opinie semnat de Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România, și Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreședinte al Asociației CFA România.

Lecțiile desprinse din romanul „Ora 25” de Constantin Virgil Gheorghiu, scris în 1949, ne oferă perspective despre efectele unei societăți dezumanizate și împărțite, care nu își poate stabili objecive și valori comune. Această situație a fost similară cu cele trăite după al Doilea Război Mondial, conform spuselor economiștilor.

Cei doi economiști afirmă că, deși istoria se repetă, noi ne aflăm într-o situație distinctă.

Suntem mai bine pregătiți! După o perioadă dificilă, cu lipsuri până în 1990, am traversat o etapă de prosperitate excepțională de la acel moment până în prezent. Cifrele din ultimele 35 de ani arată acest lucru. De la aderarea României la Uniunea Europeană și cu ajutorul a peste 100 de miliarde de euro în fonduri europene, economia românească a demonstrat o dinamică remarcabilă, excepție făcând criza financiară din 2008-2009.

România a depășit Bulgaria, Slovacia, Grecia, Croația, Letonia și Ungaria, având PIBul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare similar cu Polonia

Analizând PIB per capita ajustat pentru puterea de cumpărare, se observă o evoluție impresionantă a României. La începutul anilor 2000, PIB/locuitor ajustat reprezenta 27% din media Uniunii Europene.

În acel moment, România ocupa ultimul loc între statele membre sau candidate pentru aderare. Bulgaria era următoarea, cu o valoare de 29%. Polonia, Ungaria și Cehia se aflau mult în față. În 2007, la aderare, România atingea 44%, iar acest indicator a crescut constant, cu o ușoară stagnare între 2013 și 2015, estimându-se că până în 2024 va ajunge la 79%. Astfel, România a depășit Bulgaria, Slovacia, Grecia, Croația, Letonia și Ungaria, fiind pe același nivel cu Polonia.

Această convergență rapidă s-a reflectat și în salarii. Conform Eurostat, pentru anul 2024, media salariului net lunar a ajuns la 1.055 euro, ceea ce indică o creștere de peste 300% față de momentul aderării României la Uniunea Europeană. Este important de menționat că în marile orașe, salariile au crescut chiar mai accelerat, iar standardul de viață a depășit media Uniunii Europene.

În ultimele trei decenii, îmbogățirea într-o singură generație este un fenomen rar în istorie.

Datorită apartenenței României la Uniunea Europeană și a investițiilor din fonduri europene, ne aflăm aproape de standardul de trai mediu din UE. Multe persoane care călătoresc și desfășoară afaceri global ne spun că, în România, condițiile de viață sunt superioare multor altor țări dezvoltate.

Totuși, acest parcurs a fost plin de obstacole, inclusiv greșeli, iar prosperitatea nu a fost distribuită uniform. Clasa conducătoare nu a reușit să genereze încrederea necesară.

În calitate de economiști, ne bazăm adesea pe analize statistice. Dar aceste statistici nu reflectă întregul adevăr: nu arată persoanele fără oportunități, cele excluse din sistemul educațional sau cei afectați de avansul tehnologic. De asemenea, nu evidențiază povestea celor care au beneficii, dar nu contribuie înapoi la societate.

Aceste medii statistice nu surprind însă nu doar problemele, ci nici realitățile celor norocoși care au știut să se adapteze dezvoltării.

Astfel, un sistem care nu promovează dezvoltarea inclusivă și nu investește în infrastructura socială, cum ar fi educația de calitate și serviciile de sănătate, riscă să amplifice inegalitățile sociale cu efecte negative pe termen lung.

Factori interni care ne afectează: marginalizarea, corupția și politicile publice ineficiente

Ne aflăm acum la o răscruce de drumuri. Aspectele pozitive care ne-au dus aici – integrarea în Uniunea Europeană, prosperitatea, stabilitatea politică și economică, și investițiile externe – ar putea să nu fie suficiente pentru progresul viitor.

De-a lungul timpului, am fost afectați de marginalizare, lipsa accesului la educație, corupția, politicile publice dăunătoare și demografia. Aceste aspecte au impact pe termen lung, iar efectele demografice – migrarea românilor, natalitatea în declin și îmbătrânirea populației – necesită o reflecție asupra viitorului pe care ni-l dorim.

Intervențiile în ratingul României ca „nerecomandat” pentru investiții ar conduce la deprecierea leului și dobânzi crescute, afectând atât populația cât și companiile.

Problema deficitului bugetar se va agrava în următorii ani

România a înregistrat, în ultimi ani, deficite bugetare mai mari decât media Uniunii Europene, ocupând constant locuri fruntașe în privința dezechilibrelor fiscale. Conform Eurostat, în 2024, deficitul bugetar este prognozat să atingă 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE față de media de 3,2%.

Aceste deficite au generat inflație ridicată, România având printre cele mai mari rate în UE, iar costurile de împrumut sunt cele mai ridicate, iar deficitul de cont curent se menține. Un deficit bugetar insuportabil poate afecta grav ratingul de „recomandat” al României pentru investitori. O retrogradare ar putea duce la ieșiri de capital și rate ale dobânzilor mai mari, afectând astfel populația și firmele.

Pentru a gestiona această situație, se impune o ajustare fiscală pe termen lung, care va aduce probabil majorări de taxe. Totodată, este esențială credibilitatea în fața creditorilor, atractivitatea pentru investitorii străini și stimularea mediului de afaceri prin măsuri responsabile și proiecte ambițioase.

Consecințele separării de UE asupra economiei românești

În concluzie, este vital să facem parte dintr-o uniune bazată pe valori precum libertatea economică, competitivitatea și bunăstarea.

Economia românească ar suferi sever în cazul în care s-ar produce o îndepărtare de Uniunea Europeană. Fără fondurile europene, România ar întâmpina dificultăți majore în menținerea nivelului de trai actual. Putem observa acest lucru comparându-ne cu alte națiuni europene.

În mod ironic, democratizarea informației a adâncit diviziunile sociale. Totuși, este evident: apartenența la un bloc comunitar puternic, responsabilitatea fiscală, politici sociale incluzive și un accent pe investiții sunt valori fundamentale care trebuie apărate. Acest „ceas 25” poate reprezenta o schimbare decisivă între trecut și viitor.

Adrian Codirlașu, CFA, Președinte al Asociației CFA România, și Alexandra Smedoiu, CFA, Vicepreședinte al Asociației CFA România, reunesc cei mai bine pregătiți profesioniști în domeniul investițiilor.