Banca Centrală a Turciei a raportat pierderi de peste 18 miliarde de dolari în anul precedent

Banca Centrală a Turciei a comunicat pierderi de 700,4 miliarde lire (aproximativ 18,4 miliarde de dolari) în urma bilanțului contabil publicat recent în Monitorul Oficial, conform unei agenții de știri.

Comparativ cu anul precedent, pierderile de anul trecut sunt reduse, având în vedere că în 2023 acestea au fost de 818,2 miliarde de lire (aproximativ 25,25 miliarde de dolari), cauzate în principal de o schemă de protecție a economiilor depuse de populație. Aceste pierderi au impus Băncii Centrale a Turciei să nu acorde dividende Trezoreriei în 2023, iar această situație este de așteptat să se repete și în 2024.

Din perspectiva legală, Banca Centrală a Turciei funcționează ca o entitate pe acțiuni. După Primul Război Mondial, Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne, a inițiat crearea unei Bănci Centrale, solicitând sprijinul populației, astfel mii de cetățeni au ales să investească economiile.

În 1930, anul înființării Băncii Centrale a Turciei, Guvernul deținea doar 15% din capitalul social, dar această participație a crescut treptat până la 55% în prezent.

Tipul A de acțiuni nu conferă o situație privilegiată, însă banca are obligația, conform normelor sale interne, de a restitui Trezoreriei sumele rămase după impozitare, dividende și contribuții la rezerve.

Problema constă în faptul că, spre deosebire de Elveția și alte câteva țări care permit tranzacționarea publică a acțiunilor la Banca Centrală, în Turcia nu există o piață pentru aceste titluri, ceea ce reduce considerabil valoarea lor.

În Grecia, participarea la acțiunile Băncii Centrale este de sub 10%. De asemenea, în Africa de Sud, Banca Centrală are peste 600 de acționari, iar Banca Națională a Elveției, fondată în 1907, este parțial deținută de acționari privați, însă cu drepturi de vot limitate.

foto: © Eladora | Dreamstime.com