Ce trebuie să știi despre atacurile de anxietate: simptome, declanșatori și diferențe față de atacurile de panică
Atacurile de anxietate reprezintă episoade severe de neliniște, generând simptome precum dificultăți respiratorii, creșterea ritmului cardiac și senzații de panică. Termenul "atac de anxietate" nu constituie un diagnostic specific, ci reflectă adesea o problemă psihologică, cum ar fi o tulburare de anxietate.
Durata unui atac de anxietate variază între câteva secunde și 15 minute sau mai mult și poate fi terifiant, chiar și în lipsa unui pericol evident.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, o persoană din 13 suferă de anxietate la nivel global, tulburările de anxietate fiind printre cele mai frecvente afecțiuni mintale din întreaga lume.
Un studiu recent din 10 țări europene (inclusiv România, Germania, Spania și Italia) a arătat că 22 de milioane de persoane au întâmpinat o tulburare de anxietate într-un interval de un an.
Un raport din 2015 a evidențiat că anxietatea afectează mai frecvent femeile decât bărbații, prevalența fiind de două ori mai mare la femei.
Anxietatea este legată de viitor și implică incapacitatea de a controla evenimentele imediate. Persoanele afectate sunt adesea într-o stare de alertă perpetuă, chiar și fără indicii palpabile ale unei amenințări.
Emoțiile conexe anxietății includ frica, rușinea, vinovăția și tristețea, fiind rezultatul experiențelor de viață negative sau perturbatoare.
- Gândire disfuncțională;
- Superstiții și credințe;
- Comportamente de evitare;
- Intoleranță la incertitudine;
- Strategii neproductive de rezolvare a problemelor.
Simptomele atacului de anxietate
Simptomele atacurilor de anxietate variază, incluzând:
- Amețeli,
- Transpirație,
- Greață,
- Tremur,
- Agitație,
- Iritabilitate,
- Amorțeli și furnicături în extremități,
- Dificultăți respiratorii,
- Palpitații,
- Dureri în piept,
- Sentimente puternice de panică sau disperare.
Diferențierea atacurilor de anxietate de atacurile de panică
Spre deosebire de atacurile de anxietate, atacurile de panică sunt definite în Manualul DSM-5. Deși nu sunt diagnosticate ca o tulburare separată, ele sunt un simptom central al tulburărilor de panică.
Atacurile de anxietate pot să fie ușoare, moderate sau severe, variind în intensitate, pe când atacurile de panică sunt întotdeauna severe și disruptive.
- Simptome severe sau intense;
- Pot apărea fără avertisment;
- Implică senzații de teroare și teama de a pierde controlul;
- Debut rapid, atingând vârful în decurs de 10 minute, cu un impact negativ ce poate persista.
- Frica intensă,
- Bătăi rapide ale inimii,
- Amețeli,
- Greață,
- Amorțeală sau furnicături,
- Transpirație excesivă,
- Dureri în piept,
- Gânduri iraționale.
Într-un atac de panică, senzațiile sunt mult mai profunde, iar persoana afectată are impresia că moare. Aceste simptome pot fi confundate cu alte afecțiuni grave, cum ar fi infarctul.
Modul de declanșare a atacurilor
Anxietatea apare adesea ca răspuns la situații stresante sau periculoase și se dezvoltă treptat, cu o persistente îngrijorare.
În schimb, atacurile de panică pot apărea brusc, fără avertisment, generând un sentiment puternic de pierdere a controlului. Acestea se pot manifesta chiar și în timpul somnului, fără un stimul evident.
Anxietatea poate fi legată de o situație specifică și poate dura mai mult timp.
Atacurile de panică apar brusc, durează între 5 și 20 de minute și ating vârful în decurs de 10 minute.
Cauzele atacurilor de anxietate
Atacurile de anxietate nu au o singură cauză, ci sunt simptome ale mai multor afecțiuni mintale. Acestea pot fi provocate de situații stresante sau declanșatoare individuale.
Pentru mulți, stresul din viața de zi cu zi poate escalada în atacuri de anxietate, având următoarele posibile cauze:
- Divorț;
- Pierderea locului de muncă;
- Stres profesional;
- Responsabilități crescute;
- Pierdere în familie;
- Stres financiar;
- Prezentări sau examene;
- Conducere în trafic aglomerat;
- Pandemia.
Anxietatea este o emoție normală, iar fluctuațiile majore ale vieții pot genera sentimente de anxietate. Totuși, un atac de anxietate cu simptome acute poate fi alarmant.
Un studiu din 2017 a arătat că persoanele care suferă de atacuri de anxietate sunt foarte sensibile la stimuli neprevăzuți, ceea ce poate declanșa astfel de episoade.
Aceste atacuri pot fi și un simptom al altor tulburări mintale, inclusiv:
- Tulburarea de panică,
- Anxietate socială,
- Tulburarea de stres post-traumatic,
- Anxietate generalizată,
- Tulburare obsesiv-compulsivă,
- Fobii specifice, inclusiv agorafobia.
Riscurile atacurilor de anxietate și importanța ajutorului profesional
Persoanele care se confruntă cu atacuri de anxietate persistente ar trebui să caute ajutor specializat. Aceste atacuri pot duce la evitarea activităților plăcute și pot crește riscul de suicid.
Există multiple metode eficiente de tratament pentru anxietate, care sunt utile și în cazul atacurilor de anxietate.
h3. Opțiuni de tratament
Medicația poate reprezenta o parte esențială a tratamentului, ajutând la reducerea simptomelor atacurilor de anxietate. De obicei, psihiatrul prescrie medicamente în cazuri severe.
Se pot folosi anxiolitice și/sau beta-blocante (utile pentru simptomele fizice, dar nu și pentru anxietatea generalizată sau atacurile de panică).
Atacurile de anxietate pot fi de asemenea tratate prin psihoterapie. Cele două metode principale includ:
- Terapia cognitiv-comportamentală – eficientă în tratarea anxietății, îmbunătățește autocunoașterea și modificarea gândurilor distorsionate;
- Terapia de expunere, care ajută persoanele să facă față fricilor, exersându-se gradual cu stimulii care provoacă anxietate.
Tratamentele alternative, cum ar fi plimbările în natură, sportul, activitățile recreative, dansul, grădinăritul, cultivarea unui hobby, meditația și yoga, au dovedit eficiență în diminuarea simptomelor anxietății.
Sursa foto:
Dreamstime.com
