Cifre șocante privind Sănătatea românească: hemodializa (89%), radioterapia (80%) și investigațiile PET-CT (90%) sunt predominant în privat

Un studiu recent realizat de Academia de Studii Economice relevă faptul că servicii medicale esențiale precum hemodializa, radioterapia și investigațiile PET-CT sunt aproape complet executate în clinici private. De asemenea, chimioterapia este acum 33% privatizată. Studiul aduce date importante ce contestă cifrele oficiale ale INS, iar autorii explică motivele acestei discrepanțe.
- Doar o treime din populația României (sub 7 milioane de români) contribuie la sistemul de sănătate. 10 milioane de asigurați nu aportă contribuții din cauza excepțiilor din 19 categorii sociale.
- Din fiecare 100 de lei cheltuiți pentru sănătate în țară, 30 sunt plătiți direct de pacienți, în contrast cu estimarea de 20,5% propusă de INS. Dr. Dragoș Garofil, unul dintre cei care au realizat studiul, menționează că estimarea INS are lacune majore, în timp ce conf. univ. dr. Tănase Stamule insistă că analiza a fost detaliată și focusată pe interesul pacientului.
Academia de Studii Economice a realizat un studiu la cererea furnizorului privat de sănătate Regina Maria, care oferă o analiză amănunțită a cheltuielilor din sănătate în România.
Cheltuielile pentru sănătate continuă să fie reduse, dar cresc mai repede decât media europeană
În 2023, cheltuielile totale pentru sănătate în România au constituit aproximativ 6,18% din PIB-ul național, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de miliarde de euro.
Dr. Dragoș Garofil afirmă că România se află pe ultimele locuri în Europa la acest capitol.
Cheltuielile pentru sănătate au fost constant sub media UE, dar în ultimii opt ani au crescut cu peste un punct procentual din PIB, arătând o tendință de diminuare a decalajelor, conform autorilor studiului.
Printre autorii studiului se numără Sorin Anagnoste, Nicolae Istudor, Tănase Stamule, Ion Anghel și alții.
Finanțarea sănătății: sursele de bani
Contrar opiniei generale că majoritatea cheltuielilor vin din contribuțiile la asigurările sociale de sănătate, aceste surse au dus la mai puțin de jumătate din totalul finanțării sănătății în 2023 (43%).
Îngrijorător, plățile directe din buzunarul pacienților constituie 30% din total, evidențiind insuficiența finanțării publice.
Plățile directe depășesc sumele alocate de bugetul de stat prin:
- Ministerul Sănătății
- Alte ministere cu rețele sanitare proprii, cum ar fi Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, MAI, și altele.
Acces la date ANAF
Tănase Stamule, unul dintre cercetătorii implicați, a explicat modul în care echipa a reușit să analizeze plățile pacienților comparativ cu datele INS.
„Am avut acces la datele ANAF, inclusiv vânzările din farmacii, ceea ce ne-a permis să obținem o imagine clară a cheltuielilor efectuate în sănătate.”
Aceasta a dus la concluzia că pacienții plătesc 30 de lei din fiecare 100 cheltuiți pentru sănătate.
Expertul Garofil susține că estimările INS sunt deficitare, iar studiul lor oferă o imagine mai clară, subliniind rolul insuficient al bugetului CNAS.
Implicarea bugetelor locale în sănătate
Pentru anul 2023, bugetul de stat a contribuit cu 20% la cheltuielile de sănătate din România.
Autoritățile locale au un rol teoretic semnificativ în finanțarea sănătății, dar în 2023 au contribuit doar cu 1% din total.
Structura cheltuielilor de sănătate
Pe scurt, pentru fiecare 100 de euro cheltuiți în sănătate în România:
- 43 de euro vin din CASS
- 30 de euro sunt plăți directe ale pacienților
- 20 de euro sunt alocați din bugetul de stat
- 4,5 euro provin din taxa clawback
- 1 euro de la autoritățile locale
- peste 1 euro din asigurări private sau abonamente.
Destinția cheltuielilor pentru sănătate
Spitalele continuă să primească cele mai mari sume alocate, cum este și cazul în 2023, dar se observă anumite schimbări:
- Scăderea spitalizărilor continue în spitalele publice cu 14%;
- Creșterea finanțării medicinei de familie cu 45% din 2019 până în 2023;
- Dubla cheltuială pentru ambulatoriul de specialitate comparativ cu 2019.
Aceste schimbări sugerează o încercare de a prioritiza prevenția.
Contextul studiului în timpul vânzării Regina Maria
Studiul a fost realizat pe parcursul a 6-7 luni, fiind finanțat de rețeaua privată Regina Maria, în momentul vânzării acesteia pentru 1,3 miliarde de euro.
„Finanțarea nu influențează acuratețea studiului, având la dispoziție date prețioase pentru realizarea acestuia,” a afirmat Tănase Stamule.
Diferențele mari între prevenție și intervenție
Deși progresele în prevenție sunt vizibile, există o discrepanță semnificativă între spitale și medicina primară, primele primind de 7 ori mai multe fonduri.
46% din cheltuielile FNUASS au fost direcționate către furnizori privați.
Privatizare în domenii cheie
Sunt domenii cu privatizare accentuată, astfel că din cheltuielile decontate de stat, s-au îndreptat mai ales către:
- 80% din decontările pentru ambulatoriile de specialitate
- 89% din serviciile de hemodializă
- 90% din investigațiile PET-CT
- peste 80% din radioterapie
- 33% din chimioterapie.
Salarii mai mari în privat
Dr. Garofil menționează că salariile pentru specialiștii din radioterapie sunt mai atractive în mediul privat, ceea ce duce la lipsa personalului în sistemul public.
Statistica paturilor de spitalizare
5% din cheltuielile serviciilor din spitale merg la cele private, restul de 95% fiind direcționate către spitale publice.
Decontarea internărilor în privat, o alternativă propusă
Pentru un sistem de asigurări sociale sustenabil, pacienții ar trebui să aibă acces la servicii decontate indiferent de tipul de spital.
În 2023, alocările pentru medicamente au crescut cu 18% comparativ cu 2019.
Neasigurați: 2 milioane de români
În România, doar 35% din populație contribuie la asigurările de sănătate.
Aproximativ 2 milioane de români sunt neasigurați și beneficiază de pachetul minimal de servicii.
Peste 95% dintre aceștia sunt tineri.
Diferențele între România și Germania
În Germania, doar copiii sunt scutiți de la plata asigurărilor, în timp ce în România există multe categorii exceptate.
Dr. Garofil subliniază că sistemul actual este nesustenabil, cu 5 milioane de pensionari care contribuie minim.
O soluție ar putea fi majorarea pensiilor și o contribuție pentru sănătate.
Sursă foto: Dreamstime.