Dilema financiară a Vaticanului ce rămâne nerezolvată sub conducerea Papei Francisc

Următorul papă se va confrunta cu un deficit semnificativ și o cultură a gestionării defectuoase pe care Papa Francisc a încercat, dar nu a reușit să le abordeze în ultimele sale săptămâni.

De mai bine de un deceniu, Francisc a muncit pentru a aduce o anumită transparență în bilanțul misterios al Vaticanului. În ultimele săptămâni, consilierii săi au intrat și ieșit din sala sa austera, prezentând detalii despre un microstat plin de comori inestimabile, dar care continua să se confrunte cu o poblemă financiară crescândă.

Deficitul bugetar s-a triplat din momentul în care argentinianul a început mandatul, iar fondul de pensii se confrunta cu datorii ce se ridicau la 2 miliarde de euro, pe care nu le putea acoperi.

Francisc, primul papă iezuit, a îndemnat clerul să adopte un stil de viață mai frugal – însă simpla reducere a cheltuielilor nu a fost suficient pentru a atenua criza financiară a Bisericii Catolice.

Vaticanul a început să se bazeze din ce în ce mai mult pe veniturile din vânzările de bilete la muzee pentru a-și susține opera, inclusiv rețeaua de ambasade și Garda Elvețiană Papală, o mică forță armată plătită în franci elvețieni. Orașul-stat primește anual șapte milioane de vizitatori.

În cele din urmă, după mai bine de o lună de deliberări, Francisc a găsit o singură soluție: solicitarea unui plus de donații din partea credincioșilor.

Pe 11 februarie, el a semnat o directivă papală pentru a stimula donațiile. Trei zile mai târziu, a fost spitalizat din cauza unei pneumonii severe. Pe 21 aprilie, a decedat, lăsând problema economică nerezolvată pentru succesorul său.

Primul papă din Lumea Nouă s-a confruntat cu provocări neprevăzute în Curie

„Cei care trăim și lucrăm aici suntem prea conștienți de situația financiară precarî”, a declarat Michael Czerny, cardinal responsabil cu acțiunile umanității sub conducerea Papei. Cardinalii care se pregăteau să aleagă un nou papă au primit un „raport cuprinzător” despre finanțele Vaticanului, stârnind îngrijorare pentru angajați și programe.

Acum doisprezece ani, Francisc a fost ales cu misiunea de a corecta problemele financiare ale Vaticanului. Totuși, el nu a fost pregătit pentru dificultățile pe care urma să le întâlnească în birocrația cunoscută sub numele de Curie, spun cei apropiați.

El a angajat un auditor profesionist pentru a moderniza finanțele, determinând clerul să transfere fonduri în conturi noi și să păstreze numerar în pungi de cumpărături. Auditorul era surprins să constate că unele maici țineau registre de conturi pe hârtie, în stil tradițional. De asemenea, a fost raportat un incident în care intruși au spart biroul său, distrugând computerul. În final, Jandarmeria Vaticanului și-a început investigația.

Contabilii, încurajați de Francisc, au organizat sesiuni de instruire pentru clerul care se opunea reglementărilor financiare, iar unii prelați au încercat să ascundă fondurile apelând la justificări de „securitate națională”. Adată ce altele departamente au ignorat nevoia de a menține un buget echilibrat, fondul de pensii continua să se confrunte cu o situație critică.

„Dificultățile financiare rămân secundare față de scopul principal al Bisericii”

Scandalurile generate de o investiție imobiliară de 400 de milioane de dolari au dus la condamnarea unui cardinal pentru delapidare și fraudă în 2023.

Provocările financiare vor reveni acum noului papă, ales de cardinalii din 70 de țări în Capela Sixtină, începând cu miercuri. Cardinalii din SUA și Germania, țări cu baze mari de donatori, vor prezenta în fața colegilor lor starea delicată a finanțelor Vaticanului. Alții văd dificultățile financiare ca fiind secundare comparativ cu misiunea de a salva suflete.

Pentru a înțelege complexitatea cheltuielilor excesive și gestionării slabe care au dus Vaticanul la o datorie insurmontabilă, reporterii au discutat cu oficiali ai băncii Vaticanului, fondului de pensii și instituțiilor de reglementare.

Mulți dintre aceștia s-au întâlnit în secret, folosind aplicația de mesagerie Signal, din cauza suspiciunilor crescânde legate de deteriorarea bilanțului Vaticanului. Un oficial financiar a refuzat să ofere detalii decât dacă reporterii nu îl înregistrau, menționând un incident în care un cardinal a înregistrat pe ascuns discuții cu Papa.

Principala îngrijorare a fost o cultură de management defectuoasă pe care Francisc nu a reușit să o abordeze înainte de sfârșitul său. În zilele care au precedat moartea Papei, o bancă ce gestiona activele instituției a rupt relația cu Curia, semn al lipsei de încredere în practicile de prevenire a spălării banilor.

Această preocupare este și mai accentuată având în vedere bogățiile extraordinare ale Vaticanului. Muzeele Vaticane adăpostesc opere celebre de artă, iar Biblioteca Vaticană conține manuscripturi rare. Cu toate acestea, Vaticanul nu intenționează să își vândă patrimoniul.

O combinație de oameni de afaceri dedicați bugetului subțire al Vaticanului

Un paradox se conturează: o țară mică, cu bogății imense, se află în imposibilitatea de a susține funcțiile de bază fără a înregistra un deficit alarmant.

Vaticanul are una dintre cele mai mari proporții de cetățeni angajați în domeniul financiar, dar bugetul este influențat de clerici mai familiarizați cu misiunea spirituală decat cu cerințele administrative ale unei instituții financiare.

Instituția beneficiază de o forță de muncă formată din clerici necăsătoriți, fără obligații familiale. Cu toate acestea, fondul său de pensii nu va putea îndeplini obligațiile „pe termen mediu”, a avertizat Francisc anul trecut.

„Auzim adesea semnale de alarmă”, a menționat un jurnalist de specialitate despre fondul de pensii. „Vor trebui luate decizii extrem de neplăcute.”

Reprezentanții Vaticanului nu au oferit comentarii cu privire la aceste probleme.

Vaticanul a fost văzut ca având o reputație de practici financiare neclare, Banca Vaticanului fiind implicată în scandaluri de spălare de bani. În anii '80, banca a fost asociată cu prăbușirea Banco Ambrosiano, iar Banca Vaticanului a plătit 250 de milioane de dolari pentru a soluționa creanțele.

Atunci când Papa Benedict al XVI-lea a fost ales în 2005, scandalurile financiare au amplificat o criză economică. La acea vreme, o stație de benzinărie a fost una dintre cele mai profitabile surse de venit.

Benedict a înființat o unitate dedicată prevenirii spălării banilor și a solicitat o analiză a conturilor din partea Moneyval. Prima dată, Banca Vaticanului a început să publice rapoarte anuale.

Până în 2012, Moneyval a raportat că Vaticanul nu respecta aproape jumătate din standardele financiare, cerând o consolidare a măsurilor de prevenire a spălării de bani.

În ianuarie 2013, banca centrală a Italiei a blocat toate plățile electronice către Vatican, afectând accesul turiștilor la bancomate, iar preoții întâmpinau probleme cu plățile. O lună mai târziu, Benedict a anunțat că va demisiona, fiind astfel primul Papă care a făcut acest lucru în 600 de ani.

Francisc a fost aleasă în 2013 să abordeze problemele financiare și a convocat advisorii din întreaga lume

Moneyval a avertizat că Banca Vaticanului va fi pe lista neagră dacă nu va întări reglementările împotriva spălării banilor. Un raport intern a semnalat probleme în fondul de pensii, evidențiind o expunere riscantă la imobiliare și cerințe mai mari din partea angajaților.

Francisc, având experiența proastei gestionării financiare în Argentina, a creat un nou secretariat economic pentru a supraveghea finanțele Vaticanului. Acesta, format din prelați și experți externi, a fost condus de cardinalul australian George Pell. Jean-Baptiste de Franssu a fost numit la conducerea Băncii Vaticanului, luând măsuri de eliminare a conturilor suspecte.

Acțiunile departamentului lui Pell au fost criticate de oficialii din Curia, care temeau că acesta va prelua controlul asupra bugetelor.

Misterul dispariției a peste 500.000 de dolari

Cardinalul Gerhard Ludwig Muller, care ocupa atunci un rol doctrinal, a comunicat că trezorierul de la biroul său s-a întors cu vești alarmante privind întrebările legate de funduri. Se știa că lipsesc peste 500.000 de dolari, găsiți ulterior într-o pungă de cumpărături.

În primăvara lui 2015, Vaticanul l-a angajat pe Libero Milone, un expert în contabilitate, pentru funcția de auditor intern. Acesta a investigat fondurile biroului doctrinal și a descoperit lipsa acestor bani.

Milone a raportat neconformitățile organelor financiare și procurorilor, dar nu s-au luat măsuri. În octombrie 2015, el a sesizat direct Papa Francisc.

Însă, obținerea de fonduri din trezoreria Vaticanului era complicată. Milone a intrat în conflict cu Administrația Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA), care derula tranzacțiile financiare.

În septembrie 2015, Milone a descoperit că biroul său fusese spart. În loc să ceară o anchetă, Papa a propus instalarea de camere de supraveghere.

Milone a solicitat documentație privind o investiție importantă, dar a fost refuzat de angajații Secretariatului de Stat.

Discuțiile dintre Francisc și Becciu devin tensionate

În iunie 2017, Becciu l-a convocat pe Milone și i-a comunicat că „Papa nu mai are încredere în tine”. Milone a încercat să-l contacteze pe Papă, dar a fost restricționat.

În schimb, jandarmii Vaticanului l-au reținut pe Milone sub acuzația de angajare a detectivilor privați, ceea ce el a negat, afirmând că angajase consultanți externi.

Becciu a fost ulterior promovat de Francisc, dar circumstanțele s-au schimbat rapid.

După doi ani, acesta a devenit acuzat de înșelăciuni financiare, inclusiv delapidarea de fonduri. În plus, a fost suspectat de neglijență în privința unei investiții imobiliare de 400 de milioane de dolari.

Scandaluri și represiuni în justiție

Cu câteva zile înainte de procesul din 2021, Becciu a înregistrat o discuție telefonică secretă cu Papa, cerând confirmarea autorizației pentru un aranjament financiar controversat implicând răscumpărarea unei călugărițe.

Vaticanul a vândut clădirea din Londra pentru 225 de milioane de dolari în 2022, o pierdere semnificativă. Becciu a fost găsit vinovat de fraudă în 2023.

Tensiunea dintre Francisc și Curie asupra finanțelor crește.

În 2023, Papa Francisc a decis să pună capăt practicilor de locuire la prețuri reduse pentru oficialii Vaticanului, promovând valori de modestie.

Deficitul a continuat să crească, iar Francisc a emis o scrisoare cu un apel la stabilirea unui calendar pentru un „deficit zero”. Pe termen scurt, a avertizat că fondul de pensii suferă un „dezechilibru grav”. El a decedat înainte de a putea lua măsuri corective.

Pe măsură ce cardinalii se adunau la Roma, Becciu a solicitat acceptul să colaboreze, dar a fost subliniată întâlnirea cu un alt cardinal pentru reînnoirea votului.

În această săptămână, unele voci au criticat concentrarea pe problemele financiare ale Vaticanului.

„Misiunea fundamentală a Bisericii rămâne salvarea sufletelor. Problemele financiare sunt secundare”, a declarat Muller.