El Pais: Controversa Cărtărescu reflectă confruntarea ideologică din România / Antisemitismul, „un subiect delicat pentru unele persoane”

Controversa din România generată de respingerea scriitorului Mircea Cărtărescu de către Academia Română a evidențiat polarizarea din scena culturală, potrivit celui mai influent ziar spaniol, El Pais.

Într-un articol publicat miercuri de reporterul Raúl Sánchez Costa, El Pais menționează că Academia Română, instituția culturală și științifică de frunte a țării, a respins cu un vot înscrierea „celui mai renumit scriitor român la nivel internațional, adesea menționat în contextul premiilor Nobel”.

„România traversează o confruntare ideologică constantă”, subliniază publicația, care aduce în discuție evenimente relevante din istoria recentă a țării, inclusiv alegerea inițială a unui candidat necunoscut, ultranaționalist și pro-rus la prezidențiale, alegeri ulterior suspendate de Curtea Constituțională, și furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda.

„Cărtărescu este protagonistul acestei controverse care a scos la iveală diviziunile din scena culturală”, notează ziarul spaniol, explicând că romancierul, publicat în Spania de editura Impedimenta și tradus în peste 25 de limbi, „a văzut pentru a doua oară năruită speranța de a obține un loc în Academia Română”.

„Motivul respingerii ar fi că este un autor preferat de stat, având în vedere investițiile semnificative ale Institutului Cultural Român în promovarea sa internațională, și că, acum două decenii, a publicat un articol în care critica antisemitismul lui Mihai Eminescu și ideologiile extremiste ale lui Emil Cioran și Mircea Eliade, fapte acceptate de istoricii contemporani”, scrie publicația.

El Pais reluează declarațiile eseistului Nicolae Breban, membru al Academiei Române, care afirmă că opera lui Cărtărescu a beneficiat de suport financiar considerabil, și pe cele ale directorului general al Editurii Academiei Române, Valeriu Matei, care a distribuit un apel contrar acceptării scriitorului.

„Într-un articol din 2005, intitulat O vină istorică. Despre antisemitismul românesc, Mircea Cărtărescu a insultat operele lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade. De asemenea, el a ofensat poporul român, interpretând greșit o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă, și care a susținut că România era cea mai antisemită țară din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, afirmație care nu reflectă adevărul”, a declarat Valeriu Matei.

„Acest argument este o simplificare istorică. Oricine studiază literatura română cunoaște antisemitismul intelectualilor menționați”, afirmă profesorul Ștefan Baghiu de la Universitatea Blaga din Sibiu, citat de publicația spaniolă.

Antisemitismul, „un subiect delicat pentru unele persoane”

El Pais subliniază că antisemitismul continuă să fie „un subiect delicat pentru românii care au fost învățați că au salvat evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce nu au reușit să recunoască suferințele cauzate de concetățenii lor”.

„Motivările pentru respingerea lui Cărtărescu, anume că ar fi lipsit de patriotism critcând valorile naționale, similar cu ceea ce au făcut Eminescu sau Cioran, sunt alarmante în contextul renașterii fascismului la nivel global”, spune criticul literar Mihai Iovanel, care a publicat un compendiu despre literatura română din ultimele trei decenii.

Publicația remarcă, de asemenea, unele critici aduse Academiei Române de către oameni de cultură. Scriitorul Radu Vancu a afirmat că „o mare parte din Academia Română este influențată de naționalismul extremist”, motiv pentru care nu l-au ales pe Cărtărescu, un scriitor mai puțin naționalist.

„Academia Română a fost întotdeauna o instituție conservatoare și naționalistă, având ca scop menținerea unei culturi necritice în jurul valorilor considerate reprezentative nu doar pentru artă, ci și pentru identitatea națională”, explică Iovanel, care își desfășoară activitatea de cercetare la Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu din București.

Mai mulți autori, cercetători și academicieni atrag atenția asupra faptului că Academia Română persistă ca un „bastion reacționar cu mulți membri anti-occidentali”.

„Nu este surprinzător că nu acceptă scriitori pro-occidentali, liberali, anticomuniști și avangardiști precum Cărtărescu”, afirmă arheologul Liviu Iancu, în timp ce Mihai Burcea, fost cercetător la Institutul pentru Studiul Totalitarismului, menționează că „Academia Română include și naționaliști care percep peste tot prezența neomarxiștilor și wokeiștilor, având o mentalitate retrogradă; Cărtărescu nu este nici una, nici alta, el fiind doar un scriitor liberal”.

Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru al Academiei Române

Mircea Cărtărescu nu a obținut voturile necesare pentru a deveni membru al Academiei Române. Acesta avea nevoie de 74 de voturi din partea membrilor Adunării Generale a Academiei pentru a fi acceptat ca membru corespondent, însă a primit doar 73.

Valeriu Matei, un scriitor de renume și director general al Editurii Academiei Române, a fost un contestatar important al candidaturii lui. Înainte de vot, el a distribuit un apel în care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu.

„La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură, trebuie să creezi personaje mai vii, cum a realizat Dostoievski cu Raskolnikov sau Shakespeare cu Hamlet”, a explicat Nicolae Breban, când a fost întrebat de ce consideră că Mircea Cărtărescu nu este un scriitor capabil.

Pata lăsată asupra imaginii Academiei Române, „încă una adăugată la cele de după 1948”, nu se va șterge, afirmă poeta și prozatoarea Ana Blandiana, care a protestat în Adunarea Generală a forului, în urma deciziei de a nu-l accepta pe Mircea Cărtărescu ca membru corespondent.

Facultatea de Litere a Universității din București, unde Mircea Cărtărescu a predat între 1991 și 2021, își exprimă dezamăgirea nu doar față de rezultatul votului, ci și față de modul în care a fost gestionată procedura, care a inclus atacuri la adresa scriitorului.