Fără Soros, n-am fi aflat niciodată despre „azilele groazei”. De ce declarațiile lui Georgescu sunt distribuite de Musk

În așa-zisa „lume nouă” pe care încearcă să o contureze personalități ca Musk, „rețeaua Soros” este percepută ca o amenințare globală, având potențialul de a reprezenta orice și pe oricine.

Candidații la președinție, precum Călin Georgescu, declară fără hesitare: „În prima zi de mandat, voi interzice personal rețeaua Soros”, iar aceste afirmații au devenit virale pe rețelele sociale din România, generând entuziasm printre susținători.

Pe rețelele sociale, mii de români s-au bucurat de anunțul lui Georgescu, asemănător cu stilul adoptat de Trump. Istoric, președintele american a semnat numeroase ordine executive la începutul mandatului său, având un impact semnificativ asupra percepției globale.

Aprecierea lui Elon Musk față de anunțul lui Georgescu, exprimată pe platforma X, a generat reacții mixte, cu cel mai bogat om din lume spunând: „România își merită suveranitatea!”

Discuțiile despre așa-numita „rețea Soros” nu sunt o noutate, atât în România cât și în alte părți ale lumii. Cunoscut pentru inițiativele sale filantropice, Soros este privit ca un adversar al celor care susțin societăți mai restrictive.

Contradicțiile dintre dușmanii lui Soros par a nu mai conta

În România, susținătorii teoriei „soroșiste” consideră că aceștia ar dori să submineze suveranitatea țării. Pe de altă parte, în Ungaria, disprețul față de Soros a fost manifestat prin panouri publicitare anti-Soros.

Este demn de menționat că „Fundația pentru o Societate Deschisă” s-a retras din România începând cu 2017, și că Soros a anunțat recent diminuarea activităților sale în Uniunea Europeană.

De asemenea, nu este exclus ca Georgescu să nu fie la curent cu activitățile recente ale lui Soros, iar veridicitatea afirmațiilor nu pare să constituie un obstacol pentru populism.

Ce „rețea Soros” va încerca Călin Georgescu să închidă?

Deși totul rămâne neclar, există aspecte importante de menționat.

Fără sprijinul financiar al lui Soros, România poate că nu ar fi aflat de abuzurile din „azilele groazei”, unde bătrânii și persoanele cu dizabilități erau maltratați.

Centrul pentru Resurse Juridice a fost esențial în investigarea acestor abuzuri, având ca scop monitorizarea centrelor de asistență socială.

Activitatea acestui centru a început în 2003, fiind inițial finanțată de deschiderea Open Society Foundation, apoi extinsă cu ajutoare din alte colțuri.

Statul român nu și-a îndeplinit datoria de a proteja categoriile vulnerabile, iar intervenția externă a devenit esențială.

Pentru a oferi o imagine clară asupra situației, Georgiana Pascu de la Centrul de Resurse Juridice oferă detalii cutremurătoare despre condițiile din acele azile:

„Când am vizitat prima vilă, locatarii păreau neglijați, iar condițiile de trai erau precare, fără obiecte personale. Camerele erau întunecoase, iar banii alocați pentru îmbunătățiri nu au avut rezultat vizibil.”

Într-una dintre camere, am găsit rezidenți sedati care nu știau cum au ajuns acolo, mulți fiind acolo de două decenii.

Este cu adevărat scandalos că a fost nevoie de intervenția unei organizații externe pentru a verifica violarea drepturilor unor oameni vulnerabili?

Fundația pentru Drepturile Omului și Statul de Drept

Soros a fost un susținător activ al drepturilor omului în România, așa cum reiese din exemplul anterior.

De-a lungul timpului, politicieni precum Victor Ponta și Liviu Dragnea au făcut referire la așa-zisa „rețea Soros” atunci când li s-au adus acuzații de corupție.

În anii '90, venind în România, Fundația pentru o Societate Deschisă a ajutat la formarea unei generații educate în democrație.

Azbucat acum întrebarea: cine formează „o rețea” de care ar trebui să se teamă Georgescu?

S-ar putea ca multe persoane să nu fie la curent cu aceste teorii ale conspirației, ceea ce duce la dezintegrarea logicii.

Trecutul și viitorul noilor paradigme sociale

Chiar dacă Georgescu este contestat, susținerea lui de către influenți precum Elon Musk ridică semne de întrebare.

Așa cum se conturează un conflict între vechea gândire care susține drepturile omului și o nouă abordare afirmată recent, România se află în mijlocul unei controverse.

Articole recente încearcă să demască aceste noi perspective, evidențiind o lume în care democrația poate fi văzută ca o barieră în calea capitalului.

În acest context, acțiunile lui Elijah Musk evidențiază importanța modului în care se percep subiectele sensibile din România.

În ceea ce privește viitorul alegerilor prezidențiale, este remarcabil cum promisiunile de pace și reconciliere ale unui candidat se transformă în amenințări.

În noua paradigmă, „rețeaua Soros” devine o amenințare universală, în care realitatea poate fi distorsionată de „paznicii” adevărului, precum Musk.