„În epoca lui Homer, societatea funcționa într-o cultură orală, iar ulterior, oamenii au evoluat către o cultură bazată pe scris. În prezent, ne orientăm spre o nouă cultură a ecranului. Civilizația a fost captivantă cât timp a existat.”

Scăderea capacității de a înțelege un text scris, subliniată recent de profesori din întreaga lume, nu afectează numai inteligența, ci devine o barieră în fața acceptării dovezilor. Astfel, ca specie, ne anihilăm abilitățile esențiale care ne-au ajutat să construim și să menținem civilizația.

• „O treime dintre persoanele întâlnite pe stradă întâmpină dificultăți în a citi chiar și texte simple”.
• „Lectura cărților permite accesul la gândirea altor persoane, într-un mod în care o postare pe rețelele sociale nu poate.”
• „Scrisul este o abilitate esențială care te învață să sintetizezi o multitudine de idei într-un punct de vedere coerent.”

Un profesor de sociologie de la Universitatea din Dayton menționează că, deși folosește aceleași cărți și teste ca înainte, studenții de astăzi nu reușesc să obțină aceleași rezultate.

Un alt cadru didactic rememorează discuțiile animate despre opere literare precum „Crimă și pedeapsă”, dar observă acum că studenții afirmă că nu pot face față unei asemenea lecturi.

Un profesor a constatat că a pierdut credința în implicarea studenților săi în căutarea cunoașterii. El a observat că lucrările acestora par a fi complet create de inteligența artificială, fără a demonstra că au participat la cursuri sau au citit materialele necesare.

Aceste experiențe ale profesorilor reflectă declinul abilităților studentilor, așa cum este evidențiat într-un articol de opinie.

Cele mai slabe rezultate din ultimii 30 de ani

Oamenii în vârstă au avut întotdeauna critici la adresa tinerelor generații, însă de data aceasta există date concrete care confirmă observațiile, subliniază David Brooks, comentator politic și cultural.

El face referire la rezultatele testelor de competență din SUA, care sugerează că „abilitățile de raționare ale americanilor sunt în declin”.

„Declinul începe cu tinerii. Procentul elevilor din clasa a patra care au obținut rezultate sub nivelul de bază la testele de competență în lectură este cel mai crescut din ultimele două decenii.”

De asemenea, rezultatele testelor arată că procentul elevilor de clasa a VIII-a care nu au atins nivelul minim a fost cel mai mare în ultimele trei decenii.

Brooks subliniază că un elev de clasa a patra care nu a atins nivelul de bază nu poate urmări succesiunea unui eveniment dintr-o poveste, iar un elev de clasa a VIII-a nu reușește să înțeleagă ideea principală a unui eseu și nu face distincția între diferitele părți ale unei dezbateri.

„30% dintre americani citesc la un nivel similar cu cel al unui copil de 10 ani”

Conform lui David Brooks, testele efectuate de Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților relevă o situație similară, dar în rândul adulților.

„Abilitățile de calcul și alfabetizare ale adulților la nivel global au scăzut începând cu 2017. Testele O.E.C.D. arată o diminuare a rezultatelor în domeniile alfabetizării în ultimul deceniu.”

El citează declarații ale unui oficial O.E.C.D. conform cărora „30% dintre americani citesc la un nivel comparabil cu cel al unui copil de 10 ani” și că „o treime din cei întâlniți pe stradă au dificultăți în a citi texte simple”.

„Acest tip de alfabetizare constituie fundamentul capacității de raționare și sursa cunoștințelor necesare pentru a lua decizii bine fundamentate într-o lume complexă”, afirmă Brooks.

Capacitatea tinerilor de a procesa informații afectată de rețelele sociale

Discrepanța de performanță între cei mai buni și cei mai slabi elevi este mai mare în America decât în orice altă națiune cu date similare. Există câțiva factori evidenți care contribuie la acest declin, început în jurul anului 2012, cum ar fi timpul petrecut în fața ecranelor.

Editorialistul afirmă: „Inițierea activă a unei căutări de informații online nu afectează abilitățile de raționare. În schimb, vizionarea pasivă de conținut pe rețele sociale afectează totul, de la capacitatea de procesare a informației verbale la memorie și concentrarea.”

Abandonăm o valoare esențială

David Brooks sugerează că dedicarea timpului pe ecrane ne face să abandonăm o valoare fundamentală a culturii noastre – educația, inclusiv învățarea constantă în afara sistemului formal de învățământ.

Conform lui Brooks, această valoare se bazează pe premisa că viața este plină de alegeri dificile, iar pentru a le face, trebuie să fim capabili să discernem esența unei situații, să anticipăm rezultatele, să înțelegem perspective diferite și să evaluăm probabilitățile.

„Pentru a contribui la acest proces, trebuie să ne dezvoltăm mintea prin lectură și scris. Lectura ne permite să ne conectăm cu gândirea altora într-un mod inegalabil de o postare pe rețelele sociale. Scrisul ne ajută să ne organizăm gândurile într-o argumentație solidă.”

Editorialistul notează că există o tendință generală de a renunța la efortul mental. De exemplu, conform datelor din 1984, 35% dintre copiii de 13 ani din SUA citeau frecvent pentru plăcere, dar până în 2023, acest procent a scăzut la 14%.

Confuzia în politica tarifară a lui Trump

„Ce se întâmplă când oamenii își pierd capacitatea de a raționa corect?” se întreabă comentatorul politic, sugerând și un posibil răspuns: „politica tarifară a lui Donald Trump”.

„Nu am întâlnit nicăieri o politică atât de irațională. Se bazează pe premise false și nu are argumente solide care să o susțină. Nu există susținători relevanți, indiferent de orientarea lor politică. Aceasta ilustrează confuzia generală”, conchide editorialistul.