INTERVIU: Aproape o lună până la alegeri. Avertisment referitor la riscurile de a transmite alegătorilor că votul lor este eronat

Ionela Gavril, comentator politic și contributor pe platforma Contributors, afirmă că democrația în România a fost afectată de anularea alegerilor prezidențiale. În cadrul unui interviu, ea discută despre modalități de redare a încrederii românilor în procesul electoral și în sistemul politic.

Cum a reușit România să depășească impactul anulării alegerilor prezidențiale? Cine ar trebui să protejeze democrația și cum pot cetățenii să contribuie la întărirea acesteia prin implicare în societate?

Gavril subliniază că intervențiile brutale ale instituțiilor pentru a elimina amenințările la adresa democrației pot produce efecte contrare, cetățenii putându-se simți mai degrabă subiecți ai unei dominații decât salvați.

„Incluziunea este cheia, nu excluderea”, afirmă ea, citând cercetători din domeniul științelor politice. Aceasta susține că incluziunea politică poate diminua treptat tendințele radical-populiste.

„Actorii radical-populiști pot fi excluși, dar electoratul lor va rămâne”

Ionela Gavril consideră că evenimentele din decembrie 2024 au slăbit democrația din România. Conform acesteia, anularea alegerilor a subminat credibilitatea alegerilor libere și corecte.

Degradarea democrației a fost accentuată de evenimentele din 2024, care au dus la erodarea democrației electorale.

La sfârșitul anului 2024, s-au aplicat măsuri de democrație militantă, în urma percepției că democrația și statul trebuie apărate.

Democrația militantă nu constituie o definiție strictă, ci se referă la măsuri de apărare împotriva amenințărilor interne, cum ar fi populismele de dreapta.

Conceptul, teoretizat în anii '30, a devenit relevant recent, dar criticile subliniază natura elitistă și excluzionistă a acestor măsuri.

Există, de asemenea, modele alternative care propun abordări inclusiviste care ar putea tempera radicalismul politico-social.

Se pune întrebarea: „Apărăm democrația prin căi nedemocratice?”

Potrivit Gavril, în România există indicatori care se încadrează în democrația militantă, inclusiv posibilitatea de a interzice partide politice. Deși au fost discutate, măsurile radicale nu au fost aplicate.

Exemplele de măsuri aplicate în România includ decizii recente controversate care subliniază provocările în menținerea democrației.

Întrebarea crucială este dacă democrația militantă susține într-adevăr democrația sau o subminează prin metode potențial nedemocratice.

Responsabilitatea statului de a apăra democrația este esențială, iar comunicarea eficientă în cadrul acestui proces este crucială și, în prezent, deficitară.

Cetățenii trebuie să se implice activ în procesul electoral și politic, pentru a întări democrația, inclusiv prin petiții, implicare în dezbateri și proteste.

Însă, multe dintre aceste inițiative sunt adesea lipsite de efect din cauza lipsei de reacție din partea decisormilor.

Organizațiile societății civile care promovează democrația trebuie să își facă auzite vocile pentru a avea un impact real.

„Mesajul transmis alegătorilor este că votul lor este eronat”

Există diverse modele de apărare a democrației, fiecare având propriile avantaje și dezavantaje. Toate pleacă de la premisa că democrațiile liberale trebuie apărate.

Democrația militantă, deși are o bază legală extinsă, este criticată pentru tendințele sale elitiste și excluzioniste.

Modelul pluralist susține că incluziunea politică poate combate fenomenele radical-populiste, deși efectele acestei incluziuni sunt discutabile.

Modelul social pune accent pe conflictul politic ca o realitate a democrațiilor, chiar dacă este adesea criticat pentru idealizarea acestuia.

Cu toate că modelele sociale și procedurale pot facilita incluziunea, interzicerea actorilor radicali doar transmite un mesaj negativ alegătorilor lor.

„Alți candidați au transmis un mesaj pentru susținătorii lui Georgescu?”

În fața manipulării electorale, este esențial ca alegătorii să beneficieze de informații corecte pentru a face alegeri în cunoștință de cauză.

Întrebarea crucială este cât de multă manipulare este tolerabilă în politicii și în campaniile electorale.

Instituțiile statului au un rol semnificativ în combaterea dezinformării, dar și candidații devin responsabili de a contracara manipularea.

Alegătorii pot deveni mai angajați dacă politicienii le adresează mesaje clare și adaptate nevoilor lor.

„Populismul radical de dreapta are rădăcini artificiale în România”

Este incert dacă România dispune de resursele necesare pentru a contracara extremismul, dat fiind că democrația sa este relativ tânără.

Ascensiunea populismului radical de dreapta în România este recentă și pare să fie o construcție artificială, diferită de tendințele din Europa de Vest.

Măsurile de apărare democratică variază semnificativ între diferite țări europene, unele având reglementări mai stricte decât altele.

Deși multe state dispun de norme legale, aplicarea acestora variază, uneori din teama de a nu exacerba radicalismul.

Sistemele democratice pot include o serie de măsuri defensive, dar și constrângeri indirecte pentru a preveni ascensiunea partidelor considerate anti-democratice.

Statele scandinave, de exemplu, demonstrează un model de succes prin combinarea protecției democratice cu elemente de securitate socială.