INVESTIGAȚIE: Un site numit „Turul 2 înapoi” și contul TikTok al unei judecătoare pensionare incită la contestarea curților de apel pentru anularea deciziei CCR privind alegerile.
Între 8 și 17 aprilie, curțile de apel din România au primit peste 130 de solicitări de anulare sau suspendare a deciziei Curții Constituționale (CCR) care a invalidat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Pe site-ul „Turul 2 Înapoi” utilizatorii sunt îndrumați cu pași detaliați despre cum să conteste CCR în instanță. Pagina include un link către contul de TikTok al judecătoarei pensionare Lăcrămioara Axinte de la Tribunalul Botoșani, care oferă explicații despre plata taxei judiciare.
Prima solicitare pentru anularea deciziei CCR din decembrie 2024 a fost depusă pe 8 aprilie 2025 la Curtea de Apel Timișoara.
În aceeași zi, Lăcrămioara Axinte publica un videoclip pe TikTok, instruind urmăritorii despre procesul de plată a unei taxe judiciare prin intermediul platformei Ghiseul.ro. Acest videoclip a fost încărcat simultan pe site-ul https://anulareccr.vercel.app.
Pe acea platformă au fost afișate și procedurile necesare pentru chemarea în judecată a CCR. Utilizatorii primesc toate informațiile necesare, inclusiv formularea acțiunii și coordonatele de contact ale curților de apel, precum și termenele limită și documentele necesare, inclusiv dovada plății taxelor judecătorești.
La două zile după publicarea instrucțiunilor, registraturile curților de apel din întreaga țară au fost inundate cu e-mailuri prin care CCR a fost chemată în judecată în calitate de pârât.
90 de acțiuni într-o singură zi
Pe 10 aprilie, au fost înregistrate peste 90 de acțiuni ce solicitau anularea deciziei CCR. Toate au urmat același format și au inclus documentele menționate pe site.
Conform datelor centralizate, cel puțin șase familii au depus cereri în același timp la instanțe. Cele mai multe solicitări au fost la Curtea de Apel București (CAB), unde au fost înregistrate 30 de cereri, toate respinse de judecători care au invocat lipsa de competență a instanțelor de a judeca hotărârile CCR. Deciziile CAB au fost contestate pînă acum de petenți.
Alte 12 cereri au fost respinse de curțile de apel, iar celelalte dosare se află pe rol. Curtea de Apel Ploiești a avut o excepție, judecătorul Alexandru Vasile admisând o cerere și suspendând efectele deciziei CCR până la soluționarea dosarului.
Un alt complet de la aceeași instanță a respins, cu o zi înainte, o cerere similară.
Statistica cererilor pe curțile de apel este următoarea:
- Curtea de Apel București – 30 cereri
- Curtea de Apel Iași – 15 cereri
- Curtea de Apel Suceava – 15 cereri
- Curtea de Apel Cluj – 16 cereri
- Curtea de Apel Alba Iulia – 11 cereri
- Curtea de Apel Ploiești – 11 cereri
- Curtea de Apel Bacău – 8 cereri
- Curtea de Apel Târgu Mureș – 7 cereri
- Curtea de Apel Pitești – 7 cereri
- Curtea de Apel Craiova – 7 cereri
- Curtea de Apel Galați – 5 cereri
- Curtea de Apel Constanța – 5 cereri
- Curtea de Apel Timișoara – 4 cereri
- Curtea de Apel Oradea – 2 cereri
Informația despre numărul mare de cereri a fost adusă în atenție pentru prima dată pe Facebook, de un cadru didactic de la UBB Cluj-Napoca, și de fostul jurnalist Bianca Oanea.
Decizia de la Curtea de Apel Ploiești
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a decis, joi, anularea și suspendarea deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Decizia poate fi contestată în termen de cinci zile, iar apelul va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, pe 17 ianuarie, a respins cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului de alegeri.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva acestei decizii.
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu judecătorul Alexandru Vasile.
Cristi Dănileț, fost judecător și fost membru CSM, a comentat pe Facebook că, în cazul Curții de Apel Ploiești, „s-a direcționat dosarul către un anumit judecător”.
„Pentru a eluda sistemul de repartizare aleatorie, câteva persoane fără legătură cu dreptul au depus aceeași cerere la aceeași instanță în aceeași zi. Acestea au fost înregistrate succesiv, de la numărul 292 la 304, permițând ca o singură cerere să ajungă la judecătorul favorizat,” a explicat Cristi Dănileț.
