Investiții majore în infrastructură: Italia își extinde porturile, căile ferate și autostrăzile pentru a se conforma angajamentului de cheltuieli la summitul NATO

Potrivit unor oficiali guvernamentali din Roma, o mare parte din fondurile destinate infrastructurii se aliniază parametrilor NATO, având aplicații cu utilizare duală, conform Reuters.

Italia s-a angajat să își crească semnificativ cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, iar guvernul Giorgiei Meloni caută metode inovatoare pentru a diminua impactul asupra bugetului public.

Spre deosebire de Spania, care a exprimat clar că nu poate depăși considerabil ținta veche de 2% din PIB stabilită de NATO, Italia s-a aliniat la cerințele președintelui american Donald Trump, angajându-se să ajungă la 5% până în 2035 – cel puțin teoretic.

Meloni a încercat să liniștească opinia publică din țară după summit, în contextul în care sondajele indică o popularitate scăzută pentru creșterea cheltuielilor în domeniul militar.

„Aceste cheltuieli sunt necesare, dar ne angajăm să nu redirecționăm nicio sumă de la celelalte priorități ale guvernului”, a afirmat ea.

În 2024, Italia va aloca doar 1,5% din PIB pentru apărare, aproape de limita inferioară a celor 32 de membri NATO.

Anul curent, guvernul a îndeplinit obiectivul precedent de 2% printr-o serie de ajustări contabile, incluzând cheltuieli anterioare nevizibile, precum pensiile militarilor și măsurile de securitate de coastă.

Însă, atingerea noului obiectiv va fi mult mai complicată. Pe hârtie, ar necesita o creștere de peste 60 de miliarde de euro în cheltuieli, o provocare enormă pentru o națiune cu a doua cea mai mare datorie din zona euro, de 135% din PIB.

Comisia Europeană, care încurajează statele membre UE să își sporească cheltuielile pentru apărare, a introdus o "clauză de derogare" care permite creșteri de 1,5% din PIB anual până în 2028.

Însă, Italia dispune de oportunități limitate în utilizarea acestei clauze, deoarece deficitul său este considerat deja prea ridicat.

Proiecte de infrastructură civilă prioritizate

Oficialii italieni au menționat că Meloni va urma strategia din acest an, inclusiv elemente deja bugetate cu relație ambiguă la apărare, sperând ca tacticile utilizate să fie acceptate de NATO și Comisia Europeană.

Roma ia în considerare construcția sau modernizarea infrastructurii civile, precum porturile, șantierele navale, și un ambițios pod planificat să lege Sicilia de continent, conform declarațiilor oficiale.

În total, Italia intenționează să investească 206 miliarde de euro pentru modernizarea căilor ferate și 162 miliarde de euro pentru drumuri și autostrăzi, conform unui studiu parlamentar bazat pe date oficiale.

Multe dintre aceste inițiative ar putea fi acum etichetate ca având scopuri de apărare și securitate.

„O mare parte din proiectele infrastructurale planificate se încadrează în criteriile NATO, având aplicații multiple”, a declarat ministrul adjunct al Transporturilor, Edoardo Rixi.

Comisia Europeană a afirmat că este responsabilitatea Italiei să stabilească dacă scopul principal al unei infrastructuri este militar sau civil.

Un oficial NATO a subliniat că țările trebuie să aibă "o cale credibilă" pentru a-și onora angajamentele privind cheltuielile pentru apărare și că vor fi în măsură să prezinte planuri privind modul în care își vor susține investițiile în apărare anual.

Într-o notă favorabilă pentru planurile Italiei, acesta a adăugat: "Avem nevoie de rețele civile de transport care să sprijine mobilitatea militară. Pe lângă vehiculele blindate, avioanele de luptă și navele, avem nevoie de drumuri, căi ferate și porturi".

Italia a identificat deja proiecte esențiale de infrastructură cu o valoare cumulată de 483 miliarde de euro, care urmează a fi implementate în următorii ani.

Nevoia de timp pentru Meloni

Noul obiectiv NATO include o componentă esențială pentru cheltuielile de apărare, impunând o țintă de 3,5% din PIB până în 2035, plus o componentă suplimentară de investiții în securitate, de 1,5%.

Modernizarea porturilor din nordul Italiei, precum Trieste și Genova, precum și dezvoltarea unui centru de construcții și întreținere navale din apropierea orașului La Spezia, sunt considerate eligibile pentru a îndeplini criteriile NATO, conform declarațiilor lui Rixi.

„Pentru a construi, repara și întreține nave militare, dar și pentru a transporta trupe și echipamente, este esențial să existe infrastructuri corespunzătoare”, a explicat el.

Timpul este un factor critic. Datorită posibilei opoziții din partea centrului-stânga care susține că cheltuielile de apărare vor diminua resursele alocate sectorului social, Meloni preferă să amâne orice creștere până după următoarele alegeri, programate pentru 2027, conform surselor.

„Provocarea reală pentru Meloni nu este suma, ci timpul”, a remarcat Francesco Galietti, fondatorul grupului de reflecție Policy Sonar din Roma.

În 2027, Italia va putea de asemenea să beneficieze pe deplin de "clauza de derogare" fiscală a Uniunii Europene, cu condiția să-și reducă deficitul sub 3% din PIB în 2026, conform planurilor.

Din acest motiv, Roma a reușit să obțină sprijinul aliaților din NATO pentru a evita impunerea unei creșteri minime anuale a cheltuielilor de apărare, afirmă un oficial familiarizat cu negocierile, menționând că Italia a avut un rol esențial în amânarea obiectivului de 5% până în 2035, față de 2032, cum fusese inițial planificat.

„Mesajul este clar: Italia se va angaja să își îndeplinească obligațiile față de NATO, dar va face acest lucru în ritmul propriu”, a afirmat Galietti.