Rezolvarea crizei bugetare: este oare posibil să ieșim din ciclul cheltuielilor crescute care implică majorări de taxe?

Situația fiscală a României a ajuns într-un punct critic, în care multiplele probleme adunate în timp au condus la o criză ce necesită intervenție rapidă. Instabilitatea creată de modificările legislative și fiscale frecvente, nesusținute de studii de impact, precum și creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile în modernizarea administrației fiscale és un mic eșec în încasarea veniturilor statului, se aliniază ca factori care au dus la o inechitate fiscală și la un deficitar în raport cu cerințele cetățenilor.

Înainte de Consiliul Ecofin, guvernul a anunțat implementarea a trei pachete de măsuri pe termen scurt, primul având în vedere o serie de ajustări fiscale, inclusiv majorarea TVA-ului la două cote de 11% și 22%, accizele majorate cu 10%, impozitul pe dividende adoptat la 16% și alte taxe. Prin aceste măsuri, guvernul se așteaptă să atragă venituri bugetare suplimentare de 10,6 miliarde de lei în acest an și să reducă cheltuielile cu 12,7 miliarde de lei.

Cum am ajuns în această situație?

Crizele combinate începând din 2020 au venit după o perioadă de relaxare fiscală care a început în 2016, caracterizată prin scutiri de taxe și majorări fără a se ține cont de restricțiile bugetare. Deficitul bugetar a depășit nivelul de 3% din PIB, conform normelor UE, iar din primăvara anului 2020, Comisia Europeană a inițiat o procedură pentru deficit excesiv. Deși România a implementat corecții în anii 2021-2022, deficitul bugetar s-a adâncit, ajungând la un record de 9,3% din PIB în 2024, exacerbând efectele pe parcursul unei perioade preelectorale.

În toamna trecută, CE a acordat o derogare, așteptând măsuri de reducere a deficitului până în aprilie 2025; totuși, amânarea alegerilor a dus la stagnarea deciziilor economice. România se confruntă cu repelentele unei scăderi a deficitului bugetar la 7-7,5% în acest an, provocare dificilă ținând cont de termenul scurt.

Astfel, guvernul s-a angajat să reducă cheltuielile bugetare cu peste 5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Această ajustare va include reduceri de 1 punct procentual la cheltuielile cu personalul, 2 puncte procentuale la asistența socială și 2 puncte procentuale la investițiile publice. Totodată, se estimează un plus de 2-3 puncte procentuale din PIB prin reforme fiscale.

Cheltuielile guvernamentale sunt în prim-plan, dar ce se întâmplă cu veniturile?

Planul fiscal pe termen mediu indică faptul că accentul se pune pe reducerea cheltuielilor mai mult decât pe creșterea poverii fiscale. Cu toate acestea, reevaluarea planului a arătat un optimist ce trebuie reconsiderat.

Statisticile arată că, deși veniturile fiscale au crescut, cheltuielile au crescut și mai repede. Anul trecut, majorările fiscale au generat o creștere a veniturilor cu 17,4%, în timp ce cheltuielile pentru personal au crescut cu 24%. De asemenea, raportul între venitul total al statului, care este de aproximativ 32% din PIB, și cheltuielile cu personalul și pensiile, cotate la 22%, pune un semn de întrebare, având în vedere că statul strânge 27% din PIB prin taxe, iar încercările de a menține un deficit bugetar sustenabil se confruntă cu obstacole.

De ce nu reușim să colectăm suficiente taxe?

Cauzele reduse ale veniturilor bugetare sunt variate, incluzând numărul mic de contribuabili, capabilități slabe de colectare ale ANAF, evaziunea fiscală și munca la negru.

Numărul contribuabililor persoane juridice este de aproximativ 1,1 milioane, din care jumătate sunt microîntreprinderi. În rândul persoanelor fizice, au fost planificate aproximativ 700.000 de persoane autorizate și 5,5 milioane salariați în raport cu o populație de 19 milioane.

În ciuda numărului limitat de contribuabili, numeroase excepții și scutiri de taxe au apărut, totodată România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în comparație cu media UE de 5,4%.

Referitor la majorarea taxelor, documentele Ministerului de Finanțe menționează analize ce susțin eliminarea excepțiilor și implementarea impozitării progresive a veniturilor.

Se rezolvă deficitul prin soluții rapide pe termen scurt, dar ce se întâmplă cu bugetul pe termen lung?

Măsurile de intervenție rapidă nu rezolvă problemele fundamentale care necesită reforme profunde pe termen lung, vizând arhitectura instituțională și legislativă a țării.

Este esențial ca politica fiscală să contribuie la sprijinirea economiei, iar aceste transformări să fie susținute prin investiții atât publice, cât și private, pentru a preveni stagnarea economică.

Dacă problema deficitului este rezolvată prin aceleași metode folosite în trecut, România nu va putea evita crizele bugetare persistente. E necesar să ne gândim la acțiuni pe termen lung pentru a evita erorile repetate.

Această analiză a fost realizată de PwC România.