Tăierile fiscale pregătite de Guvernul Bolojan: O austeritate lipsită de eficiență

„În loc să implementeze o corecție bugetară echilibrată, actuala administrație continuă să adopte aceleași soluții: reducerea sporurilor, a posturilor și a salariilor. Astfel, se conturează o austeritate de fațadă, atrăgătoare din punct de vedere politic, dar care riscă să submineze structura statului fără a rezolva deficitele reale”, susține economistul Brăduț Boloș, într-o opinie recentă.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar estimat între 8,7 și 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Pentru 2025, guvernul trebuie să implementeze o corecție fiscală rapidă, sub presiunea Comisiei Europene și a agențiilor de rating, care și-au revizuit perspectiva țării la negativă.

Obiectivul este o reducere de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, pentru a duce deficitul spre 6%. Totuși, modul în care această ajustare este concepută ignoră recomandările specialiștilor.

Recomandările experților

Conform unui raport citat de Reuters (4 iunie 2025), analiști financiari și instituții internaționale (precum Bank of America) sugerează un mix de ajustări în care:

• 2,5 puncte procentuale să provină din creșterea veniturilor fiscale prin reforme, digitalizare și extinderea bazei de colectare; doar 0,5 puncte din reducerea cheltuielilor bugetare pentru a nu frâna economia.

Această proporție are o bază economică solidă, cu minimum trei argumente clare.

Recent, au apărut poziții care subliniau oportunitatea creșterii până la 24%, inclusiv opinia domnului Lucian Croitoru.

Deși 24% poate părea prea mult, ideea nu este lipsită de merit, deși este, fără îndoială, nepopulară și depășește o barieră politică stabilită în campania electorală.

Guvernul: reduceri masive, venituri limitate

Planul bugetar actual se bazează aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor:

Impactul total estimat este de 1-1,3 puncte procentuale din PIB tăiate doar din cheltuieli. În ceea ce privește veniturile:

Discuțiile sunt în desfășurare, iar deciziile finale nu sunt încă stabilite.

Contribuția estimată până acum este sub 1 punct procentual din PIB.

Un exemplu recent relevant este Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP).

Într-un paradox românesc clasic, sistemul antigrindină nu a fost desființat din cauza eșecului, ci pentru că a fost considerat neînțeles. Clasificat rapid drept „sinecură” în logica superficială a reducerilor populiste, a devenit victimă unui mix toxic de ignoranță politică și populism fiscal.

Între timp, agricultura românească pierde sute de milioane de euro din cauza grindinei, dar avem o „reformă” care este prezentată ca un succes în media.

În contrast, Germania dispune de sisteme similare eficiente și bine gestionate. Dacă nemții le au, poate că și-au dovedit eficiența.

Probabil ar fi fost mai ṣi bine să discutăm despre metodele de gestionare și calitatea managementului, nu despre tăieri brute.

Nevoia de măsuri fiscale este incontestabilă, dar severitatea cu care este prezentată și selecția măsurilor sugerează că acestea sunt utilizate nu doar pentru echilibrare bugetară, ci și pentru a îngădui manevre administrative și simbolice, cu conotații electorale sau ideologice.

Riscuri financiare: populație supraaglomerată de datorii, sistem bancar vulnerabil

Tăierile masive de salarii din sectorul public se resimt rapid în economia reală:

• Bugetarii sunt o categorie vulnerabilă din punct de vedere financiar (credite ipotecare, nevoi personale); scăderea veniturilor cu 20-40% riscă să conducă la o creștere a creditelor neperformante; băncile vor reacționa prin provizionări și restrângerea creditării, afectând indirect consumul, investițiile și afacerile mici.

Fără intervenția BNR (prin moratorii sau restructurări coordonate), această situație poate duce la o criză financiară cu repercusiuni asupra bugetului pe care se încearcă, în mod teoretic, să îl salveze.

Guvernul rămâne blocat în retorica electorală

Retorica reducerilor a dovedit a fi eficientă pe plan electoral. În ultimii ani, promisiunile de restructurare și concedieri au fost bine primite de opinia publică.

Însă, în 2025, guvernul pare că continuă pe aceeași cale.

În loc să implementeze o corecție bugetară echilibrată, actuala administrație persistă în a adopta măsuri precum tăierea sporurilor, a posturilor și a salariilor, creând o austeritate de fațadă care, deși pare eficientă politic, amenință să submineze structura statului fără a aborda cu adevărat deficitele.

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, propunerile de concedieri au fost extrem de multe, ajungând la cifre de până la 500.000 (aproximativ 38%). Discuțiile despre o reducere de 20% sunt considerate, în viziunea reformatorilor, o soluție mai blândă, dar profund eronată, întrucât o discuție reală pe această temă nu ar trebui să se axeze pe procente, ci pe o analiză administrativă detaliată, post cu post, cu o abordare integrată și măsuri de sprijin.

Concluzie: reforma eficientă necesită echilibru, nu doar măsuri populiste

România nu poate reduce un deficit de 9% din PIB doar prin măsuri care sunt superficiale și atrag atenția în conferințe de presă. Fără o reformă fiscală reală, fără creșterea veniturilor și reconstrucția capacității administrative, corecția se va transforma într-o austeritate sterilă.

Poți să susții cu fermitate că „castravetele este un fruct dicotiledonat”. Poți să promiți „concedieri” în campanie, dar, în realitate, acest lucru poate afecta grav funcționarea administrației. Apreciez munca domnului Bolojan, cunoscut pentru reducerile de personal de la Oradea, dar discutăm aici despre un sistem de o complexitate mult mai mare. Și este important de reținut că performanța în administrație poate fi distorsionată politic de fiecare dată când este aplicată măsurilor în practică.

Se pare că oamenii din guvern confunda campania electorală cu administrația publică. Poate că înlocuirea politicienilor cu inteligențe artificiale ar rezolva multe probleme, poate mai mult decât înlocuirea funcționarilor.

Dacă agenda este stabilită de politicieni, realitatea poate fi manipulat cu ușurință în orice direcție. Acum este la modă criticarea bugetarilor. Mâine, s-ar putea să fii tu ținta.