Mărturii în cazul Mineriadei din iunie 1990. Rechizitoriul detaliază vânătoarea minerilor pe străzile Capitalei

Rechizitoriul Parchetului General în cazul Mineriadei din iunie 1990 se întinde pe peste 1.400 de pagini și include mărturii emoționante. Victimele tuturor celor întâmplate au revizuit amintirile traumatizante, descriind abuzurile, inclusiv loviturile cu răngi și furtunuri echipate cu piulițe sau robineți. Printre cei acuzați se numără fostul președinte Ion Iliescu și fostul prim-ministru Petre Roman, alături de alte figuri publice, care au fost reincluși în proces pentru infracțiuni împotriva umanității, în urma unei reluări complete a anchetei de către Parchetul General.

• Acțiunile minerilor, suportate de autorități de vârf, au transformat violențele de stradă în atacuri sistematice. Probele dosarului dezvăluie infiltrarea poliției și a Securității printre minerii mobilizați, care au acționat violent. În timpul Mineriadei, patru persoane își pierd viața, două femei devin victime ale violenței, iar mai bine de 1.300 de indivizi au fost răniți, în timp ce peste 1.200 au fost reținuți fără motiv. Fostul președinte Ion Iliescu a adresat un mesaj de apreciere minerilor înainte de a părăsi Capitala. Dosarul Mineriada va fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Cooperare pentru controlul situației”

La 35 de ani de la evenimentele devastatoare din istoria recentă a României, Secția Militară a Parchetului General a finalizat ancheta în cazul Mineriadei. Aceasta reprezintă a doua încercare de a trasa răspunderea penală pentru cei care au orchestrat evenimentele din 13-15 iunie. Dosarul a fost inițial trimis în instanță în 2017, însă a fostreturnat pentru completări suplimentare în 2020.

Rechizitoriul, redactat de procuroarea Daniela Dediu, acoperă aproape 1.500 de pagini și descrie modul în care fostul președinte Ion Iliescu a orchestrat implicarea minerilor în conflict, aducându-i explicit în centrul Bucureștiului, unde violența avea să izbucnească.

După sosirea lor în București, minerii au fost direcționați de Iliescu spre centrul orașului, într-un moment de aparentă liniște, cu scopul de a genera violențe și intimidare. Fără intervenția autorităților, atacurile minerilor ar fi fost percepute ca simple violențe punctuale, dar în contextul colaborării oficiale, acestea s-au transformat în fapte de o gravitate extremă.

Minerilor le-au fost atribuite funcții de ordine, precum legitimarea și perchezițiile susținute de autoritățile centrale.

Actele de violență ale minerilor nu doar că nu au fost oprite, dar și reacția forțelor de ordine la acele abuzuri a fost una de tolerare.

Un oficial guvernamental a susținut că minerii s-au comportat civilizat, minimizând gravitatea acțiunilor lor în cadrul ședințelor de guvern.

Între minerii mobilizați și forțele de ordine exista o colaborare evidentă în menținerea controlului situativ.

Martorii care au fost audiați de procurori au observat că foști angajați ai Securității se aflau printre mineri, ușor de recunoscut prin comportamentul și îmbrăcămintea lor distinctă.

Minerii și-au concentrat atacurile în principal asupra manifestanților din Piața Universității, vizând și reședințele opozanților politici, precum Corneliu Coposu și Ioan Rațiu, dar și redacții de presă.

Numeroase persoane au fost atacate pe stradă deoarece nu corespundeau idealurilor minerilor. Aceștia vânau studenți și intelectuali, adesea recunoscuți prin ochelari sau prin hainele de stil occidental.

„Am fost agresat și lovit cu brutalitate”

Un martor descrie o agresiune îndurată, în care a fost atacat de mineri, provocându-i răni grave la mâini în timpul incidentului.

O altă victimă a observat un atac asupra unei femei gravide și a intervenit, dar rezultatul a fost o agresiune violentă din partea minerilor.

O altă victimă menționează cum a fost lovită de mineri, detaliind brutalitatea întâlnită în acea zi istorică.

Tinerii din acea perioadă, inclusiv elevi, au trăit momente de groază în fața minerilor înarmați.

Victimele acestor agresiuni au subliniat complicitatea între polițiști și mineri, evidențiind lipsa de intervenție a autorităților.

Unele victime au relatat cum agresorii, printre care se numeau minerii, au fost sprijiniți de oficiali înrudiți cu autoritățile.

Nu numai că autoritățile centrale nu au intervenit pentru a opri violențele, dar au asigurat resursele necesare minerilor.

Ion Iliescu a mulțumit minerilor după evenimente, evidențiind contribuția lor în menținerea ordinii și disciplinării comunității.

Lista inculpaților din dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990:

• Ion Iliescu – președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României,
• Petre Roman – prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Gelu Voican Voiculescu – viceprim-ministru al Guvernului provizoriu,
• Virgil Măgureanu – director al Serviciului Român de Informații,
• Adrian Sârbu – consilier al prim-ministrului,
• Miron Cozma – lider de sindicat,
• gl. (r) Vasile Dobrinoiu – comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri,
• col. (r) Petre Peter – comandant al Unității Militare 0575 Măgurele.