O autoritate suedeză neagă intenția de a tăia cablurile submarine din Marea Baltică de către nava chineză Yi Peng 3
Marți, Autoritatea suedeză pentru investigarea accidentelor (SHK) a declarat că nu există dovezi care să sugereze că o navă sub pavilion chinez a tăiat intenționat două cabluri submarine în Marea Baltică anul trecut, conform unei reportaj realizat de France Presse.
Investigarea tehnică a fost realizată în paralel cu o anchetă judiciară în Suedia, demarată pentru a răspunde la posibile acte de „sabotaj”, o investigație care este încă în curs de desfășurare.
Pe 17 noiembrie, cablul de telecomunicații Arelion, care conecta insula suedeză Gotland cu Lituania, a suferit daune. În ziua următoare, cablul de comunicații C-Lion 1, care lega Finlanda de Germania, a fost secționat la sud de insula suedeză Oland.
Un raport publicat marți de SHK a arătat că nava Yi Peng 3 a fost implicată în tăierea celor două cabluri de telecomunicații după ce și-a coborât ancora pe coasta sud-est a Suediei timp de o zi și jumătate în noiembrie 2024, pe o distanță de 180 de mile nautice.
Cu toate acestea, SHK a precizat că nu poate ajunge la o concluzie clară privind intenția deliberată a navei, construită în 2001 și aparținând grupului chinez Ningbo Yipeng Shipping Co, de a secționa cablurile.
„Există două scenarii posibile pentru incident: unul include ipoteza că nava a aruncat încărcătura în mod intenționat asupra infrastructurii. Totuși, această variantă este pusă sub semnul întrebării din cauza riscurilor semnificative de avariere a navei la eliberarea ancorei cu viteză mare, având în vedere că echipajul s-ar putea răni în proces”, a declarat SHK.
Autoritatea suedeză a subliniat că a avut acces limitat la nava Yi Peng 3, putând să interogheze echipajul și să inspecteze ancora acestuia abia la o lună după eveniment, și nu a avut acces la date electronice relevante. De asemenea, Finlanda și Germania au desfășurat propriile investigații asupra incidentelor.
În ultimele 12 luni, mai multe cabluri de comunicații din Marea Baltică au suferit daune, ceea ce a condus la deschiderea unor investigații în Suedia, Finlanda, Lituania și Letonia. Suspecții includ așa-numita „flotă rusă din umbră”, care constă în nave utilizate de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale asupra exporturilor sale de petrol, ca urmare a invaziei din Ucraina.
La mijlocul lunii ianuarie, NATO, alături de nouă țări riverane Mării Baltice, a decis la Helsinki să demareze o misiune denumită „Baltic Sentry”, având ca scop protejarea infrastructurii subacvatice critice din regiune prin utilizarea de nave, avioane, drone navale și alte resurse.
