Regresul cauzat de suveranismul fără liberalism: mesajul unui membru al boardului Băncii Naționale pentru cei 1,1 milioane de români din multinaționale

Iubirea de țară se traduce prin dorința de prosperitate. Prosperitatea nu poate apărea în condiții de izolaționism sau autarhie. Suveranismul fără liberalism va conduce la regres, iar românii care lucrează în multinaționale ar trebui să conștientizeze acest lucru. Prosperitatea depinde de eficiență, productivitate, cooperare internațională și integrare în piețele globale, precum și de capital și forță de muncă. Conform lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, companiile mari contribuie semnificativ la prosperitatea României.

Dimensiunea unei companii joacă un rol esențial în productivitatea acesteia. Analizând datele de la peste 650.000 de firme active, rezultatele pentru 2023 subliniază clar că, pe măsură ce o companie crește, capacitatea de a genera venituri per angajat se îmbunătățește, conform opiniei lui Popa.

• Microîntreprinderi (< 10 angajați): 463.000 lei/salariat
• Întreprinderi mici (10-49 angajați): 553.000 lei/salariat
• Întreprinderi mijlocii (50-250 angajați): 680.000 lei/salariat
• Întreprinderi mari (> 250 angajați): 738.000 lei/salariat

România are peste 90% microîntreprinderi, care angajează un sfert din forța de muncă, dar contribuția lor la cifra de afaceri totală este sub 20%, sugerând o productivitate mai scăzută comparativ cu media națională. Pe de altă parte, companiile mari, care constituie doar 0,2% dintre firme, angajează aproape o treime din salariații din sectorul privat și generează peste 40% din cifra de afaceri totală.

Importanța acestei observații se reflectă în faptul că productivitatea reprezintă motorul creșterii economice și al bunăstării pe termen lung. Laureatul Premiului Nobel, Paul Krugman, afirmă că „productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul”. Creșterile salariale devin insostenabile dacă nu sunt corelate cu o creștere a productivității. Este necesară o producție mai mare pentru un consum mai mare, subliniază autorul.

Un angajat dintr-o companie mare produce cu 60% mai multă cifră de afaceri comparativ cu un angajat dintr-o microîntreprindere. Aceasta nu înseamnă că firmele mici sunt ineficiente. Productivitatea care crește de la micro la macro se datorează, printre altele, economiilor de scară, care permit companiilor mari să investească în tehnologie și să automatizeze procesele, sporind eficiența. Acesti factori ajută firmele să se extindă și să atragă forță de muncă mai bine pregătită.

Odată cu creșterea dimensiunii companiilor, cresc și costurile salariale. În medie, întreprinderile mici au cheltuieli operaționale reduse, iar salariile medii sunt de aproximativ jumătate din cele ale companiilor mari, deși profiturile raportate pot fi ridicate, generând întrebări.

Marjele de profit scad pe măsură ce dimensiunea firmei crește: microîntreprinderile și întreprinderile mici raportează marje mai mari, în timp ce companiile mari operează cu marje mai reduse.

Un paradox apare atunci când o companie mare devine prea rigidă, pierzând din productivitate per angajat comparativ cu propriile performanțe anterioare, având performanțe similare cu firmele mici gestionate eficient. Piața va decide, în cele din urmă, câștigătorii.

Economia românească este polarizată între firme mici, foarte profitabile, dar cu salarii mici, și companii mari ce generează cea mai mare parte a valorii economice, dar cu marje scăzute.

Lipsa capitalului determină multe companii mici să rămână afaceri familiale, axate pe stabilitate financiară mai degrabă decât pe expansiune. Multe IMM-uri funcționează sub un regim fiscal care favorizează menținerea statutului de microîntreprindere, evitând astfel impozitele mai mari care derivă din creșterea dimensiunii.

Un alt obstacol major pentru IMM-uri îl reprezintă reglementările excesive. Acestea nu doar că adaugă costuri administrative, dar consumă și resurse care ar putea fi direcționate către investiții și inovație. Birocrația impiedică dezvoltarea, obligând multe companii mici să se meargă prin proceduri complicate, ceea ce întârzie expansiunea.

Birocrația este considerată o povară invizibilă pentru competitivitate; pe cât de ridicată este această povară, pe atât mai puțin competitive devin companiile. Fiecare element birocratic care adaugă timp și costuri este o oportunitate ratată pentru IMM-uri, amplificând dificultățile de a interacționa cu instituțiile statului.

La nivel european, se derulează inițiative pentru reducerea poverilor administrative, însă implementarea acestora rămâne lentă. Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a subliniat că suprareglementarea afectează creșterea mai mult decât tarifele externe, limitând competitivitatea și inovația.

Pe măsură ce efectivele de angajați ale unei companii cresc, productivitatea per angajat se îmbunătățește.

Aceste constrângeri trebuie eliminate rapid, atât la nivel european, cât și în România. Un stat eficient nu împiedică pe cei care creează valoare, ci facilitează prosperitatea lor. Antreprenorii trebuie lăsați să inoveze și să dezvolte companii în medii competitive.

În concluzie, pe măsură ce dimensiunea unei companii crește, productivitatea per angajat de asemenea crește. Economiile de scară, accesul la capital și organizarea eficientă oferă un avantaj firmelor mari. Însă dimensiunea nu este singurul factor de productivitate; companiile mici care inovează pot excela prin specializare și integrarea în lanțuri valorice internaționale.

Nota autorului: Această analiză se bazează pe date oficiale pentru anul 2023, având ca scop studierea productivității muncii în România, utilizând cifra de afaceri per angajat ca indicator principal. Acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra eficienței diverselor tipuri de firme.

Pentru o comparație relevantă, au fost incluse doar companiile cu cifră de afaceri nenulă, excluzându-le pe cele inactive sau care nu au raportat venituri. De asemenea, nu au fost incluse PFA-urile sau lucrătorii din sectorul public.

Analiza a luat în considerare costurile salariale totale ale companiilor, incluzând salariile brute și alte beneficii raportate la numărul de angajați.

Deși fiecare firmă este unică, media poate ascunde variabilități semnificative între sectoare și companii individuale. Scopul analizei este de a oferi o viziune generală asupra contribuției diferitelor tipuri de companii la bunăstarea economică.

Un alt aspect important este că aproximativ 170.000 de companii din România au raportat cifra de afaceri 0. Această analiză se concentrează exclusiv pe companiile profitabile în 2023, conform datelor oficiale.

N.red: Cristian I. Popa, CFA este membru în Consiliul de Administrație al BNR. Opinia exprimată este strict a autorului și nu reflectă poziția Băncii Naționale a României.