STUDIU: Impactul vârstei biologice asupra riscului de demență. „Deși nu putem schimba vârsta cronologică, ne putem influența vârsta biologică”

Pe măsură ce speranța de viață crește și nivelul de trai îmbunătățit, o întrebare importantă se ridică: trăim cu adevărat mai bine? Pentru un număr tot mai mare de persoane, vârsta biologică devine un indicator semnificativ în comparație cu cea cronologică, având un rol crucial în înțelegerea riscului de a dezvolta demență, afecțiunea care afectează în prezent peste 55 de milioane de oameni, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Vârsta biologică nu este determinată de anii din buletin, ci reflectă starea de sănătate reală a organismului. Aceasta se bazează pe parametri precum tensiunea arterială, colesterolul, funcția pulmonară și analizele de sânge, care oferă o imagine generală a sănătății.

Potrivit unui studiu recent publicat în revista Neurology® a Academiei Americane de Neurologie, persoanele cu o vârstă biologică mai mare decât cea cronologică au un risc cu 30% mai mare de a dezvolta demență pe parcursul vieții.

„Deși vârsta cronologică rămâne constantă, vârsta biologică poate fi influențată prin modificări ale stilului de viață, inclusiv dieta și exercițiile fizice,” a afirmat dr. Yacong Bo, autorul studiului.

Legătura dintre îmbătrânire și demență

Pe măsură ce organismul îmbătrânește, chiar și fără afecțiuni vizibile, creierul suferă modificări, cum ar fi pierderea materiei cenușii, inflamațiile și deteriorarea conexiunilor neuronale.

O echipă de cercetători a analizat datele de sănătate de la UK Biobank, incluzând peste 280.000 de participanți, care aveau o vârstă medie de aproximativ 57 de ani. La începutul studiului, niciunul dintre participanți nu fusese diagnosticat cu demență, iar aceștia au fost urmăriți timp de 14 ani.

Cei cu o vârstă biologică superioară au avut un risc crescut de demență, precum și modificări cerebrale semnificative, inclusiv pierderi importante de volum cerebral.

„Rezultatele indică faptul că o vârstă biologică avansată are un rol important în dezvoltarea demenței prin modificări structurale în creier,” spun cercetătorii în publicația Medical News Today.

Măsuri preventive

Demența reprezintă un termen general pentru un grup de simptome care includ dificultăți de memorie, probleme de limbaj și rezolvare a problemelor, precum și dificultăți în concentrare și exprimarea gândurilor. Alte simptome pot include confuzia, judecata slabă și comportamentul impulsiv, toate rezultatul modificărilor din creier.

Deși nu putem inversa timpul, putem încetini îmbătrânirea biologică prin adoptarea unor măsuri practice:

• Dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, grăsimi sănătoase și cu un aport redus de zahăr;
• Odihnă de calitate;
• Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool;
• Gestionarea stresului;
• Menținerea relațiilor sociale active;
• Monitorizarea tensiunii arteriale și a colesterolului;
• Activitate fizică regulată.

Într-o Românie în care populația îmbătrânește rapid, fiecare pas preventiv și alegerea unui stil de viață sănătos pot contribui la obținerea unor ani suplimentari de viață sănătoasă.

Statisticile demenței în lume și în România

Demența nu înseamnă doar pierderea memoriei, ci și o degradare treptată a identității, independenței și relațiilor interumane. La fiecare 3,2 secunde se înregistrează un nou caz de demență, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății care preconizează 78 de milioane de cazuri până în 2030 și 139 de milioane până în 2050.

Boala Alzheimer, cea mai întâlnită formă de demență, reprezintă 60-70% din cazuri, având ca specific deteriorarea progresivă a memoriei și a funcțiilor cognitive din cauza acumulării de plăci amiloide și proteine tau în creier. În stadii avansate, pacienții își pierd capacitatea de a comunica și de a desfășura activități zilnice.

Statisticile în România sunt alarmante. Conform estimărilor de la Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența demenței va crește rapid de la 341.195 de cazuri în 2019 la 577.177 de cazuri în 2050.

În 2023, medicii de familie au raportat 10.151 de cazuri noi de boala Alzheimer, numărul aproape dublându-se față de 2014, când au fost identificate 6.299 de cazuri.

În ultimii 5 ani, România a înregistrat o medie de 8.027 persoane nou diagnosticate anual, un salt de 48% comparativ cu 2020. Conform Asociației pentru Sănătatea Creierului, 61% dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei, iar majoritatea cazurilor se regăsesc în mediul urban, care constituie 57% din totalul bolnavilor.

Demența nu afectează doar vârstnicii

În 2024, România va avea aproape 4 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), cu aproape un milion mai mult decât copiii sub 14 ani, evidențiind îmbătrânirea rapidă a populației. Totuși, demența nu afectează doar persoanele în vârstă, demența cu debut tânăr (sindrom apărut înainte de 65 de ani) constituie până la 9% din cazuri. Datele rețelei Young Dementia Network indică faptul că peste 70.000 de persoane din Regatul Unit suferă de demență cu debut precoce, ceea ce reprezintă 7,5% din populația care trăiește cu demență. Aproximativ 92 de persoane la 100.000 sunt diagnosticate cu demență între vârstele de 30 și 64 de ani.