Subiecte comune de alergii: Ghidul pentru protecția ta.

Polenul, praful, acarienii, parul animalelor, mucegaiul și anumite alimente sunt printre cei mai frecvenți alergeni. Expunerea se produce în principal prin inhalare, contact cu pielea sau ingestie. La persoanele sensibile, sistemul imunitar îi consideră o amenințare, provocând un răspuns inflamator. Simptomele variază de la strănut, congestie nazală și tuse, la erupții cutanate, dificultăți respiratorii sau, în cazuri grave, anafilaxie.

Gradul de expunere depinde de mediu și de frecvența de contact. Polenul devine mai problematic în sezonul cald, când concentrațiile din aer cresc. Praful, care conține celule moarte, fibre textile și acarieni, poate provoca iritații respiratorii. Alergenii din blana animalelor, precum particulele de piele sau firele de păr, pot cauza simptome asemănătoare celor induse de polen sau praf. Mucegaiul, care apare în medii umede, eliberează spori nocivi. În cazul unor alimente cu risc alergenic ridicat, reacțiile apar de obicei rapid după consum, afectând atât sistemul digestiv cât și cel imunitar.

Pentru minimizarea riscurilor, se recomandă aplicarea unor măsuri simple, dar eficiente: curățenie frecventă, aspirarea și ștergerea prafului, utilizarea purificatoarelor de aer, corectarea rapidă a surselor de umiditate și monitorizarea ingredientelor alimentare. Folosirea huselor speciale pentru saltele și perne, închiderea feroneriilor în sezonul polenizării și eliminarea factorilor favorizanți din locuință sunt esențiale în reducerea expunerii la alergeni.

Mai jos este un top 10 al celor mai frecvenți alergeni, include informații despre manifestările lor specifice și sugestii pentru limitarea expunerii.

1. Polenul

Polenul este un alergen sezonier comun, provenind de la arbori, ierburi și plante. Este eliberat în aer în special primăvara și vara. Persoanele sensibile la polen pot avea reacții imune puternice, manifestate prin strănut, iritații oculare și congestie nazală.

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) reprezintă un caz special, având un puternic potențial alergenic. Perioada de polenizare este din iulie până în septembrie, afectând milioane de persoane, conform autorităților.

Intensitatea reacțiilor alergice la polen variază, influențată de climă și expunere. Această alergie este legată frecvent de rinita alergică sezonieră și poate afecta somnul și capacitatea de concentrare. Ventilarea controlată a locuinței, evitarea zonelor verzi în orele de vârf și utilizarea filtrelor HEPA sunt măsuri utile.

2. Acarienii

Acarienii sunt microorganisme care trăiesc în praful de casă, hrănindu-se cu celule moarte de piele. Mediile călduroase și umede, cum ar fi saltelele și covoarele, sunt ideale pentru proliferarea lor. Inhalarea particulelor generate de acarieni poate provoca reacții alergice persistente.

Alergia la acarienii din praful de casă afectează un număr semnificativ de persoane la nivel global.

Simptomele tipice includ strănut frecvent dimineața, căile respiratorii înfundate și tusea seacă. Pentru a reduce expunerea, se recomandă curățenia frecventă, utilizarea huselor speciale și menținerea umidității sub 50%.

3. Părul și pielea animalelor

Animalele de companie pot elibera particule fine de piele, salivă și păr, devenind alergeni. Aceste particule se pot fixa pe mobilier și haine, provocând reacții chiar și în lipsa contactului direct cu animalul.

Alergiile la epitelii animale afectează un procent semnificativ din populația globală, putând provoca rinoree, lăcrimare, mâncărimi și astm. Persoanele sensibile pot resimți disconfort chiar și în absența animalelor. Ventilarea corectă, curățenia frecventă și limitarea accesului animalelor în dormitor sunt soluții de ajutor.

4. Mucegaiul

Sporii de mucegai sunt prezenți în medii umede și slab ventilate. Acestora li se poate respira și, pentru cei alergici, poate provoca reacții inflamatorii.

Statisticile sugerează că alergia la mucegai afectează un procent semnificativ din populația mondială.

Simptomele includ nas înfundat, tuse și senzație de presiune în sinusuri, cu riscul de agravare a astmului. Eliminarea surselor de umiditate este esențială.

5. Unele alimente

Certain alimente pot declanșa reacții alergice, cele mai frecvente fiind arahidele, nucile, ouăle, laptele, soia, grâul, peștele și fructele de mare. Alergiile alimentare pot provoca reacții imune imediate.

Simptomele apar rapid după consum, incluzând urticarie, greață și, în cazuri severe, anafilaxie. Persoanele afectate trebuie să elimine complet acel aliment din dietă.

6. Latexul

Latexul, utilizat în diverse produse de uz medical și casnic, poate provoca reacții alergice, în special pentru cei expuși frecvent.

Simptomele pot varia de la iritații locale la dificultăți respiratorii. Utilizarea produselor fără latex și informarea cadrelor medicale sunt soluții viabile.

7. Veninul insectelor (albine, viespi, furnici)

Înțepăturile de insecte pot provoca reacții alergice severe la cei sensibili, cele mai frecvente fiind cauzate de albine și viespi.

Simptomele ușoare includ inflamații locale extinse, iar reacțiile severe pot implica dificultăți respiratorii și anafilaxie. Prevenția include evitarea zonelor cu insecte și purtarea de haine de protecție.

8. Medicamente (antibiotice și antiinflamatoare)

Anumite medicamente, cum ar fi antibioticele, pot provoca reacții alergice. Sistemul imunitar poate interpreta aceste substanțe ca fiind dăunătoare.

Manifestările includ erupții cutanate și umflături. Orice reacție suspectă trebuie discutată cu medicul.

9. Fibrele textile și substanțele chimice din detergenți sau cosmetice

Unii dezvoltă reacții alergice la fibrele sintetice sau la substanțele chimice din produse. Detergenții și cosmeticele pot conține ingrediente iritante.

Simptomele sunt de obicei dermatite. Se recomandă utilizarea textilelor naturale și detergenților hipoalergenici.

10. Fumul și poluanții din aer

Deși nu sunt alergeni strict vorbind, fumul de țigară și poluanții din aer pot agrava simptomele alergice.

Expunerea repetată poate conduce la probleme respiratorii. Evitarea zonelor poluate este esențială.

Tratament prin desensibilizare

Desensibilizarea este o formă de terapie care acționează asupra cauzelor alergiei, nu doar asupra simptomelor. Aceasta presupune expunerea controlată la alergeni, cu administrare sub supravegherea unui medic.

Acest tratament este indicat pentru alergiile respiratorii durabile și confirmate din teste, precum cele cauzate de polen sau acarieni. Poate reduce semnificativ severitatea simptomelor.

Nu toate alergiile se pot trata prin această metodă, în special alergiile alimentare, care prezintă riscuri. Durata tratamentului variază între 3 și 5 ani.

Decizia de a începe imunoterapia trebuie stabilită împreună cu un specialist alergolog, pe baza unor teste și evaluări specifice.