Taxe mai mari pentru proprietăți și terenuri, plus capital social minim de 500 lei pentru SRL-uri: lista măsurilor din pachetul fiscal 2.

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară în dezbatere publică un proiect de lege actualizat cu noile taxe din al doilea pachet fiscal. Se prevede majorarea valorii impozabile pentru locuințe și terenuri deținute de persoane fizice, stabilirea unui capital social minim de 500 de lei pentru SRL-urile cu cifră de afaceri netă de 400.000 de lei, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente și alte modificări pentru firme și persoane fizice.

• Consultă integral proiectul de lege care detaliază măsurile din pachetul 2.

Acest proiect de lege este unul dintre cele șase acte normative din pachetul 2 pe care guvernul își asumă răspunderea în Parlament săptămâna viitoare. Toate cele 6 proiecte de legi urmează să fie adoptate vineri, 28 august.

Este varianta revizuită a proiectului lansat în consultare publică pe 14 august de Ministerul Finanțelor; în continuare prezentăm principalele măsuri propuse acum.

Acest capitol tratează măsuri privind impozitele locale aplicate forțelor de proprietate mobilă și terenuri, până la implementarea evaluării în masă a bunurilor imobiliare prin intermediul unui sistem informing dedicat.

Sistemul informar poate furniza în 2026 valorile necesare stabilirii bazei fiscale pentru anul 2027.

Ca parte a trecerii către o evaluare orientată spre piață, în 2026 se stabilesc norme pentru calculul impozitului pe clădiri rezidențiale și al impozitului pe teren, în conformitate cu cadrul legal actual.

Proiectul modifică articolul 457 din Codul Fiscal pentru a reglementa modul de calcul al impozitului pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice.

În prezent impozitul pe clădiri pentru clădiri rezidențiale și anexele acestora se stabilește printr-o cotă de 0,08% până la 0,2% din valoarea impozabilă.

Autoritățile propun majorarea valorii impozabile a locuințelor asupra cărora se aplică taxa pe proprietate.

De exemplu, o clădire durabilă dotată cu instalații de apă, canalizare, electricitate și încălzire va vedea baza impozabilă săltată de la 1.000 lei pe mp la 2.677 lei pe mp.

Pentru o clădire similară, dar ce nu are instalații menționate, valoarea impozabilă va crește de la 600 lei/mp la 1.606 lei/mp.

Proiectul reia regula referitoare la coeficientul de corecție pentru apartamentele din blocuri cu mai mult de trei niveluri și opt apartamente, argumentând că abordarea nu mai este justificată în contextul trecerii la impozitare conform valorii de piață.

În 2026 se vor aplica niveluri diferențiate pentru fiecare impozit în parte, fără necesitatea hotărârilor locale ulterioare pentru ajustări în raport cu inflația.

Mașinile vor fi impozitate după principiul capătului de poluare, în plin proces poluatorul plătește.

Se propune un mecanism nou de impozitare a mijloacelor de transport care diferențiază între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, în baza principiului plătește poluatorul.

Un studiu realizat cu sprijinul Băncii Mondiale a sugerat modele de impozitare având în vedere cilindreea motorului și norma de poluare.

Calculul se aplică pentru primele opt categorii de vehicule cu tracțiune mecanică.

• Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu cilindree până la 1600 cm3, inclusiv; Motociclete, tricicluri și cvadricicluri peste 1600 cm3; Autoturisme cu cilindree între 1601 cm3 și 2000 cm3 inclusiv; Autoturisme între 2001 cm3 și 2600 cm3 inclusiv; Autoturisme între 2601 cm3 și 3000 cm3 inclusiv; Autoturisme peste 3000 cm3; Autobuze, autocare, microbuze; Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală până la 12 tone.

Pentru fiecare categorie se stabilește un impozit în funcție de două criterii: capacitatea cilindrică a motorului și norma de poluare.

Există opt norme de poluare de la cea mai poluantă la cea mai puțin poluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6 și hibride cu emisii peste 50 g CO2/km.

Calculul valorii unitare se bazează pe modelul Bulgariei, folosind trei criterii: puterea motorului, vechimea vehiculului și norma de poluare, iar referința privind venitul brut pe cap de locuitor a fost considerată în studiul din 2022.

Pentru fiecare dintre cele două criterii se folosesc coeficienți de ajustare între 1,3 și 0,95, aplicați valorilor unitare stabilite pentru fiecare categorie.

Impozitele cele mai mici se vor aplica mașinilor electrice, iar cele mai ridicate vor reveni vehiculelor cu nivel mare de poluare.

Firmele fără cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive.

Firmele care nu au un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei vor fi declarate inactive, iar aceste date vor fi tratate ca indicatori la fel de importanți ca lipsa sediului social sau a organelor statutare.

De asemenea, depunerea cu întârziere a situațiilor financiare în termen de 5 luni poate constitui o condiție de inactivitate a persoanei juridice, conform legii contabile.

În plus, perioada de inactivitate este limitată la maximum 1 an pentru entitățile care intră în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, iar 3 ani pentru inactivare voluntară la Oficiul Registrului Comerțului.

Dacă entitățile inactive depășesc perioada maximală, ANAF poate solicita dizolvarea, iar măsuri tranzitorii reglementează situațiile cu vechime în inactivitate peste sau sub 3 ani.

Firmele nou înființate, obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile.

Proiectul extinde normele legii 70/2015 pentru a întări disciplina financiară în privința încasărilor și plăților în numerar, iar toate firmele vor trebui să dețină un cont de plăți în România pe durata activității.

Firmele nou-înființate vor deschide contul de plăți în maximum 60 de zile lucrătoare de la înființare.

Nerespectarea acestor obligații privind contul de plăți va fi tratată drept contravenție.

Furnizorii de servicii de plată care operează în România vor fi obligați să deschidă conturi atât pentru persoane juridice, cât și pentru persoane fizice, la cerere, cu excepția situațiilor în care deschiderea ar implica încălcarea Legii 129/2019 privind combaterea spălării banilor.

Aceste obligații intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

Pentru înființarea unor noi SRL-uri este nevoie de capital minim de 500 de lei.

Pentru a spori responsabilitatea juridică a SRL-urilor față de creditori, capitalul social minim va funcționa după următoarele criterii.

• a) în cazul firmelor cu cifră de afaceri netă sub 400.000 lei, capitalul minim este 500 lei; b) dacă cifra de afaceri netă depășește 400.000 lei, capitalul minim este 5.000 lei.

Pentru SRL-urile nou-înființate, capitalul minim este de 500 de lei.

Nivelul capitalului social este estimat la aproximativ echivalentul salariului mediu, aproximativ 5.000 lei.

Se prevede o normă tranzitorie ca firmele deja înființate să-și majoreze capitalul social la momentul mențiunilor sau la modificarea actului constitutiv, în maximum 2 ani de la intrarea legii în vigoare.

După expirarea termenului, societățile nerespectătoare vor fi dizolvate.

Noi reguli la impozitarea veniturilor din chirii: cotă forfetară de 30%.

Se propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente rezultate din servicii de cazare, eliminând calculul net anual pe baza normelor de venit și renunțând la opțiunea regim real.

În schimb se introduce o nouă metodă de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei norme forfetare de 30% din venitul brut anual.

Venitul brut reprezintă suma în numerar sau echivalentul în lei din veniturile în natură încasate pe parcursul anului fiscal.

Pentru determinarea venitului net, contribuabilii completează doar partea aferentă veniturilor din Registrul de evidență fiscală, fără cerința de a ține evidențe contabile.

Impozitul anual datorat se stabilește la 10% din venitul net anual, ca formă finală de impunere.

Impozitul anual este calculat de către contribuabil pe baza Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii conform Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.

Aparat de marcat și bon fiscal, obligație la închirierea locuinței pe termen scurt.

Același regim fiscal de 30% se aplică și proprietarilor persoane fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor din locuințe proprietate personală.

Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor din locuințe proprietate personală vor trebui să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale și să emită bonuri fiscale cu aceste dispozitive, pe care să le înmâneze clienților.

Praguri maxime pentru eșalonarea la plată.

Proiectul stabilește condițiile pentru eșalonarea la plată în formă simplificată; în cazul persoanelor juridice, eșalonarea simplificată este permisă doar celor înființate cu cel puțin 12 luni înainte de depunerea cererii.

Se stabilește un plafon maxim pentru acordarea eșalonării în forma simplificată, după cum urmează:

• În cazul persoanelor fizice, eșalonarea va fi permisă pentru obligațiile mai mici de 100.000 lei; în cazul asocierilor fără personalitate juridică, pentru obligații sub 100.000 lei; în cazul persoanelor juridice, pentru obligații sub 400.000 lei.

În prezent există un plafon minim. Astfel, eșalonarea la plată nu se acordă pentru obligațiile fiscale mai mici de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.

Reglementări ale vânzărilor prin licitații online a bunurilor sechestrate de Fisc.

Proiectul introduce un articol nou pentru reglementarea vânzării prin licitații electronice a bunurilor sechestrate de Fisc.

Cum se va efectua vânzarea la licitație, online, de către autorități fiscale.

• Publicitatea se va întinde pe minimum 10 zile; vor fi afișate descrierea sumară a bunului, imagini relevante și prețul de evaluare sau de pornire; persoanele interesate pot viziona bunul în data și intervalul stabilite pe platforma de licitații; durata licitației va fi între 5 și 30 de zile pe platforma online.

Dispozițiile privind vânzarea prin licitații electronice se aplică și pentru valorificarea bunurilor ce au intrat în proprietatea privată a statului.

Obligații la plata cu cardul.

Toți comercianții vor fi obligați să accepte plățile cu cardul, fie debit, fie credit sau preplătite, prin POS sau soluții moderne, inclusiv aplicații de plăți electronice, indiferent de nivelul încasărilor în numerar într-un an.

Se elimină plafonul de 50.000 lei încasări în numerar la care exista obligația de a accepta cardurile pentru comercianți din comerțul cu amănuntul și cu ridicata.

Noile prevederi intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Impozitul minim pe cifra de afaceri este eliminat.

Proiectul prevede abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru stabilirea impozitului pe profit începând cu 2026. Impozitul suplimentar pentru sectoarele petrol și gaze se aplică până la 31 decembrie 2025.

Pentru anul fiscal 2026, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, management și consultanță efectuate cu entități afiliate fără locație efectivă în România vor fi nedeductibile dacă ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor depășește 1%.

Nu intră sub incidența acestui regim cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, management sau consultanță efectuate în afara României pentru titularii de mărci, desenere sau modele industriale, drepturi de autor etc.

Noi reglementări la calculul CASS pentru venituri din activități independente.

Se propune majorarea plafonului bazei anuale pentru CASS de la 60 la 72 salarii minime brute pe țară garantate în plată, pentru veniturile din activități independente, începând cu 1 ianuarie 2026.

La stabilirea bazei anuale pentru CASS, în limita plafonului de 72 SMB, se va utiliza SMB în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care s-a realizat venitul, independent de valorile SMB ulterioare.

Măsura vizează reducerea decalajelor de taxare între munca independentă și veniturile din salarii.

Se propune ca baza de calcul a venitului din activități independente să folosească SMB în vigoare la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Dacă SMB variază între 1 ianuarie și data stabilirii normelor, direcțiile fiscale vor stabili norma anuală de venit înmulțind SMB cu un factor minim de 12.

De exemplu, 12x SMB sau 12,5x SMB, etc.

Măsura acoperă și includerea în sfera contribuabililor la care CASS și contribuția la asigurările de sănătate se aplică atunci când venitul net anual depășește echivalentul a 12 SMB, după aplicarea corecțiilor.

Impozite majorate pentru câștigurile pe bursă.

Se propune creșterea ratelor de impozit pentru veniturile din transferul de titluri de valoare și din tranzacțiile cu instrumente financiare derivate efectuate prin entități reglementate.

• Cota de 1% pentru câștiguri din transferul valorilor mobiliare sau din derivate dobândate, dacă au fost cumpărate și vândute după mai mult de 365 de zile, va ajunge la 3%; Cota de 3% pentru câștiguri din transferuri realizate în mai puțin de 365 de zile va crește la 6%. Pentru tranzacțiile prin entități neafiliate sau pentru aurul de investiții, impozitul urcă de la 10% la 16%.

Măsura intră în vigoare pentru veniturile din anul 2026.

Impozitare cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede.

Se propune aplicarea cotei de 16% pe câștigul din transferul de monedă virtuală, calculat ca diferența între prețul de vânzare și prețul de cumpărare, iar impozitul este declarat în Declarația Unică.

Câștigurile între 0 și 200 de lei per tranzacție nu vor fi impozitate, dacă totalul anual nu depășește 600 de lei; implementarea este prevăzută începând cu veniturile din 2026.

Angajații ANAF și ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc vor fi evaluați psihologic.

Se propune introducerea testării integrității, inclusiv pentru detectarea eventualelor abateri în rândul conducerii ANAF și al personalului din inspecție fiscală, la solicitarea conducerii agenției.

Pentru a menține în funcție conducerea ANAF, este necesar să se obțină aviz psihologic și aviz de integritate prin unități autorizate, anual sau la solicitare, ca parte a cerințelor funcției publice.

Măsura vizează crearea unui sistem de prevenire, identificare și monitorizare a abaterilor de integritate.

Proiectul mai prevede obligații noi pentru funcționarii ONJN.

Candidații la funcțiile din ONJN vor trebui să prezinte două avize: unul psihologic complex și altul privind nivelul de integritate.

Va fi introdusă o testare psihologică periodică la fiecare doi ani pentru toți funcționarii publici din cadrul instituției, cu posibile evaluări suplimentare în caz de comportament nepotrivit.

Cadrul legal pentru înregistrare bodycam la controalele fiscale și vamale.

Se va crea cadrul legal pentru folosirea imediată a bodycam-urilor și a înregistrărilor existente în cadrul misiunilor de control vamal, iar resursele tehnice vor fi puse în funcțiune.

Astfel, bodycam-urile vor putea fi folosite de inspectorii antifraudă și de personalul vamal în timpul controalelor; Legea vamală va fi actualizată în consecință.

Măsura are ca scop prevenirea faptelor ilegale, în special corupția, și reducerea comportamentelor care încalcă normele de conduită, având în vedere faptul că intervențiile sunt înregistrate video și audio.

De asemenea, proiectul propune bodycam-uri portabile pentru inspectorii ANAF din direcțiile fiscale.

Taxă de 25 de lei pentru coletele comandate din afara Uniunii Europene.

Se propune instituirea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro sosind din zone non-UE, precum China sau Turcia.

Taxa va fi instituită în colaborare cu companiile de curierat.

Reglementări privind dividendele.

Se introduce interdicția acordării de împrumuturi către acționari sau alte persoane afiliate de către societățile care distribuie dividende trimestrial până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuția dividendelor în cursul anului.

Va fi instituită răspunderea solidară a societății și a acționarului sau asociatului care a beneficiat de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul în care compania a distribuit dividende trimestrial sau a restituit împrumuturi având activ net sub plafon.

Proiectul prevede contravenții pentru firmele care au distribuit dividende trimestrial fără regularizare și au acordat sau restituit împrumuturi afiliaților, sancțiunea fiind amendă între 10.000 și 200.000 de lei aplicată de ANAF.

De asemenea, distribuirea de dividende din profitul exercițiului curent către firmele cu activ net sub jumătate din capitalul social subscris poate avea loc doar după reîntregirea activului net la nivelul minim impus de lege.