Un fenomen meteorologic tot mai frecvent în România. Cum vor arăta anotimpurile în viitor

Primăverile din trecut începeau mai târziu și erau răcoroase și constant predictibile. Totuși, în ultimii ani, acest anotimp își schimbă caracterul, devenind mai plin de contraste, trecând rapid de la condiții reci la temperature calde și invers. Primăvara viitoare ar putea aduce și ninsoare pe 10 aprilie la câmpie, întâlnindu-se o dată la câțiva ani, dar și zile cu temperaturi de vară în jurul datei de 15 martie, cum s-a întâmplat anul acesta.

• Ultimul deceniu indică cum vor evolua primăverile din viitor. Martie aduce tot mai des temperature mai mari de 25°C, cu nopți reci în prima parte a lui aprilie, dar și zile cu maxime depășind 30°C după mijlocul lunii. Luna mai, deosebit de instabilă, poate aduce atât valuri de căldură, cât și secetă. Fenomene specifice anotimpului cald, precum grindina și furtunile, apar tot mai devreme. De asemenea, ploile extreme devin mai frecvente, căzând în intervale scurte, așa cum s-a întâmplat în mai 2021 la Stâna de Vale, cu precipitații de 181 l/mp în 24 de ore. Primăvara devine un anotimp super-dinamic, cu tranziții rapide între frig și cald, iar episoadele de îngheț târziu apar sporadic spre finalul lunii aprilie. Media temperaturii pentru primăvara din România a fost de +10,8 °C în ultimele 30 de ani, iar în ultimii 125 de ani, variațiile au fost extreme între cea mai rece primăvară (medie sub 7,5 °C) și cea mai caldă (12,8 °C).

„O dinamică foarte rapidă”

Primăvara acestui an ilustrează cât de imprevizibil poate fi acesta anotimp. Martie a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istoria meteo românească, cu maxime ce au depășit 28°C, acompaniate de nopți ce au depășit 10°C. Totuși, aprilie a adus frig și ninsoare: temperaturile au scăzut sub -8°C în Banat și sub -13°C în Transilvania, strat de zăpadă depunându-se chiar în zona Dunării.

După 15 aprilie, căldura s-a instalat din nou, cu temperature care au atins cu 15 grade Celsius peste normal în Transilvania, inclusiv în zone precum Miercurea Ciuc.

„Primăvara își modifică trăsăturile. Astfel, avem vreme extremă caracteristică iernii în aprilie, urmată de un reveniment rapid la valori de temperatură de vară. Aceasta reprezintă o dinamică extrem de rapidă, specifică perioadei de tranziție”, explică Mihaela Caian, cercetător senior în cadrul ANM.

Ea menționează că tendința este ca aprilie să aducă fenomene meteorologice extreme, cum ar fi răciri bruște, însă ANM reușește să prognozeze tot mai bine aceste evenimente datorită avansurilor metodologice și studiilor regionale. O prognoză cât mai exactă pentru aceste episoade de răcire din mijlocul primăverii este utilă agricultorilor, având în vedere impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol.

Analizând datele meteorologilor pentru ultimele 55 de ani, se observă o creștere semnificativă a temperaturilor medii din luna martie în sud, est și sud-estul țării, iar precipitațiile prezintă o tendință de scădere. Totuși, în ultima decadă din aprilie, s-a constatat o creștere a precipitațiilor în zonele sudice, iar sezonul ploios de primăvară pare să se întârzie cu 10-14 zile, începând de la începutul lunii aprilie până spre finalul lunii. Aceasta rămâne, însă, o tendință de-a lungul mai multor decenii, cu variații anuale considerabile.

Grindina poate apărea devreme în primăvară. În martie 2025, ANM a identificat 17 cazuri în diverse regiuni ale țării.

Un fenomen tot mai frecvent

Înghețurile târzii de primăvară devin tot mai frecvente, exemplificată de o temperatură de -0,8°C la Calafat, pe 27 aprilie 2016, cel mai târziu îngheț în orașe cu o istorie a temperaturilor ridicate.

Între 20 și 22 aprilie 2017 s-a înregistrat un episod de iarnă târzie, cu zăpadă depusă în orașe ca Întorsura Buzăului (24 cm), Brașov (15 cm), Galați, Tecuci, Focșani și altele. De asemenea, a nins și în Delta Dunării și în Bărăgan. Inclusiv la Bârnova, 21 aprilie 2017 a arătat 59 cm de zăpadă, rezistând acolo până la șase zile, iar în aprilie 2023 au fost depuse și acolo straturi de zăpadă.

În București au avut loc înghețuri târzii în anii precedenți, cum ar fi pe 25 aprilie 2017 și 22 aprilie 2020. Pe 29 aprilie 2025, minimele nocturne în zona Băneasa au coborât până la 0,0 grade.

Cea mai recentă situație de îngheț târziu s-a petrecut chiar luna aceasta: pe 28 aprilie 2025, s-au înregistrat -0,8°C la Grivița (lângă Slobozia), iar la Vaslui -1,2°C, și -0,5°C la Botoșani. La 29 aprilie, înghețuri au fost raportate în diverse localități de câmpie: -0,5°C la Hârșova, -0,3°C la Oltenița și -0,2°C la Călărași, conform datelor ANM.

„Înghețurile târzii devin mai frecvente, deoarece modificările în circulația aerului favorizează apariția lor, în contrast cu climatul stabil din trecut, unde răspândirea lor era rară. Modelările indică posibilitatea ca aceste înghețuri să devină mai frecvente, fiind posibile chiar și evenimente severe într-un climat mai cald”, a subliniat Mihaela Caian.

Este important de menționat faptul că evenimente extreme au fost și în trecut, dar acum aceste extreme sunt mai întâlnite în toate anotimpurile.

Seceta va fi tot mai prevalentă în primăvară

Modelele climatologice pe termen lung, ce se întind până în 2070, sugerează că, în câteva decenii, porumbul va înflori mai devreme cu 6-8 zile în sudul țării datorită încălzirii global.

• Seceta pare de asemenea să devină tot mai frecventă în primăvară, cu datele ultimelor șase decenii arătând o tendință semnificativă de secetă în sud-estul țării în martie, iar în mai, tendințele acestea se concretizează în special în zonele din Dobrogea, Oltenia, Crișana și Banat. De asemenea, la altitudini mai joase poate ninge în luna mai, iar înghețurile se pot înregistra după 15 mai.

Ultimul deceniu contrazice ideea unor luni cu precipitații abundente în primăvară, arătând în schimb luni cu secetă severă, cum au fost aprilie în 2020 și 2018, martie în 2022 sau luna mai în 2023 și 2024 (în unele zone). (datele sunt extrase din caracterizările climatice menționate de ANM).

Un amplu studiu privind secetele din România a indicat existența unor luni cu deficit sever de precipitații, cum ar fi martie în 1873 și 1924, aprilie în 1908, 1930, 1943, 1959 și 2016 și luna mai în 1856, 1918, 1936 și 2020. Secetele au fost cel mai frecvent observate între iunie și septembrie.

Pentru agricultori, devine tot mai greoi să prevadă cum vor arăta primăverile. Semănatul devine o provocare din cauza fluctuațiilor de temperatură, iar pomii fructiferi sunt foarte vulnerabili la înghețurile târzii.

Diferențe „de la cer la pământ” între primăveri reci și călduroase

Primăvara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din România între 1901 și 2024, cu o temperatură medie pe țară de 12,8 °C. Recordul anterior fusese stabilit în 1934, când temperatura medie a fost de 12,4 °C, conform datelor furnizate de ANM.

• Cea mai rece primăvară a fost în 1987, înregistrând o medie sub 7,5 °C. Media temperaturii primăverii din ultimele trei decenii a fost de +10,8 °C, comparativ cu circa +9,6 °C în urmă cu un secol.

La București, Filaret a raportat, între 1895 și 1906, o medie de 10,6 °C, cu variații între 9,4 și 12,1 °C. În 2024, media primăverii a fost de 14 °C, spre deosebire de mediile de sub 8,5 °C din 1987.

Cea mai înaltă temperatură înregistrată în primăvară la București a fost de +36,6 °C în mai 1950, iar cea mai scăzută a fost -21,7 °C în martie 2018.

Estimările climatice sugerează o creștere a temperaturilor în toate anotimpurile, dar clasamentul indică o încălzire mai pronunțată pe timpul verii, urmată de iarnă, primăvară și toamnă comparativ cu perioada 1961-1990.

Cum se transformă fiecare lună de primăvară

• Martie devine o lună cu vreme extrem de variabilă, alternând zile friguroase și umede cu cele călduroase și însorite, datorită modificărilor în circulația aerului deasupra sud-estului Europei. Ultimul deceniu a înregistrat martie foarte calde, mai ales în 2025, 2024 și 2017.
• Aprilie, în general, oferă o stabilitate meteorologică superioară celei din martie, cu episoadele de vreme rece mai rar întâlnite și o creștere a temperaturilor față de martie. Cu toate acestea, luna aprilie a fost plină de contraste în ultimul deceniu, având zile de vară în 2024, 2018 și 2016 și zile mai reci în 2021. Anul acesta, aprilie a început cu temperaturi foarte joase, fiind urmat de zile cu mult mai calde.
• Luna mai se caracterizează prin instabilitate atmosferică crescută, însoțită de o creștere a temperaturilor. Circulația atmosferică din această lună poate genera schimbări bruște ale vremii, umezeală și ploi torențiale. Datele istorice indică că luna mai este des asociată cu primele valuri de căldură și secetă, deși este în general o lună ploioasă.

Perspectivele anotimpurilor viitorului

Iernile vor fi tot mai calde, cu precipitații mai frecvente sub formă de ploaie, și există o tendință semi-permanentă pentru o primăvară mai timpurie, iar vara se va extinde, devenind mai lungă. Se anticipează și prelungirea verii în septembrie. Acestea sunt tendințe generale, deci nu se vor manifesta în fiecare an, dar oferă o imagine de ansamblu despre viitor. Verile vor deveni mai suportabile în orașe, mai ales din cauza nopților tropicale, iar vara din 2024 va rămâne notabilă în istoria vremii din România.

• În 2024, primăvara a debutat încă din februarie, cu temperaturi record. Martie a fost extrem de cald, iar aprilie s-a apropiat de maximele istorice.

Un an neobișnuit a fost 2018, când martie a adus ger peste tot și ninsori în București pe 23 martie, dar aprilie a fost cea mai caldă din istorie și mai a fost a doua cea mai caldă.

Trebuie subliniat că, cu fiecare anotimp, pot apărea episoade severe de scurtă durată; extremitățile climaterice există și, în urma încălzirii globale, acestea sunt amplificate, iar manifestările lor devin mai intense.

În luna mai, ocazional vor fi secete în absența ploilor tipice, pot exista temperaturi de vară în martie, așa cum au fost în 2025, și ploi abundente în aprilie, în timp ce în zone montane se pot atinge rafale de vânt de peste 150 km/h.

Natura se trezește mai devreme, înghețurile târzii devin o amenințare pentru pomii fructiferi

Japonia este singura țară care are cele mai vechi date referitoare la înflorirea pomilor fructiferi, cum sunt cireșii din Kyoto. Din anul 812 există înregistrări referitoare la momentul înfloririi, care nu a variat timp de un mileniu, în jurul mijlocului lui aprilie; după 1850, această dată a avansat semnificativ spre începutul lunii. Anul excepțional de cald 2021 a adus înflorirea pe 27 martie.

În Europa, date istorice pentru pomii fructiferi sunt puține, iar în România nu există date consistente, așadar evoluția exactă a datelor de înflorire este mai dificil de spus. Totuși, se observă ani cu primăveri calde unde florile apar semnificativ mai devreme decât în trecut.

Cercetări lokale pentru pomii fructiferi arată că, în ultimele decenii, etapele de dezvoltare, precum umflarea mugurilor și înflorirea, au progresat mai devreme comparativ cu media din urmă cu 40-50 de ani, ceea ce crește riscul de expunere la înghețurile târzii.