Ungaria sugerează un „atac biologic” ca posibilă cauză a epidemiei de febră aftoasă

Autoritățile ungare nu exclud posibilitatea ca epidemia de febră aftoasă care a condus la închiderea granițelor și la sacrificarea în masă a animalelor în nord-vestul țării să fie rezultatul unui „atac biologic”, a declarat Gergely Gulyas, șeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban, conform unor surse de presă.

Luna trecută, Ungaria a raportat primul caz de febră aftoasă din ultimele 50 de ani, care a fost identificat la o fermă de bovine din nord-vest, aproape de granițele cu Austria și Slovacia.

Această boală extrem de contagioasă afectează în principal bovinele, porcii, oile și caprele, dar nu prezintă un risc direct pentru sănătatea umană. Până la ziua de joi, autoritățile sanitare veterinare au efectuat controale la aproape 1.000 de ferme din Ungaria, iar doar patru din regiunea afectată au avut rezultate pozitive.

„Putem afirma că nu putem exclude ipoteza ca virusul să nu fie de origine naturală, fiind posibil să fie vorba despre un virus creat artificial”, a declarat Gulyas în cadrul unei conferințe de presă.

Întrebat despre această situație, Gulyas a menționat că nu poate exclude posibilitatea ca epidemia să fie consecința unui „atac biologic”, fără a specifica cine ar putea fi implicat. De asemenea, el a adăugat că suspiciunile se bazează pe informații obținute verbal de la un laborator din străinătate, dar care nu au fost încă complet verificate.

Potrivit unui recensământ al efectivelor de animale realizat în decembrie, Ungaria avea aproximativ 861.000 de bovine, ceea ce reprezintă o stabilitate comparativ cu anul anterior, echivalând cu 1,2% din totalul stocului de bovine din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale.

Pentru a controla focarul, autoritățile au fost nevoite să sacrifice mii de bovine, iar Austria și Slovacia au restricționat accesul la mai multe puncte de trecere a frontierei, după ce virusul a fost semnalat și în sudul Slovaciei.