Anual, între 800 de miliarde și 2 trilioane de dolari sunt spălați la nivel global. Evaluarea acțiunilor internaționale de prevenire și combatere a criminalității financiare în contextul riscurilor emergente.
Crizele recente au generat transformări semnificative în mediul de afaceri, sporind cerințele de viteză și flexibilitate, ceea ce a dus la apariția unor noi categorii de riscuri în sfera criminalității financiare. Chiar dacă s-au făcut progrese considerabile în reformarea standardelor și practicilor anti-spălare a banilor, estimările internaționale arată că anual între 800 de miliarde și 2 trilioane de dolari sunt spălați global, afectând toate segmentele societății.
Reforma la nivel european și global
Noul regulament al Uniunii Europene pentru combaterea spălării banilor, ce urmează să fie adoptat, va crea un cadru regulamentar unificat pentru prevenirea și combaterea spălării banilor (AML) și a finanțării terorismului (CFT). Acesta se va aplica direct entităților care au obligații AML. Printre modificările esențiale se numără: extinderea listei entităților obligate (inclusiv comercianți de bunuri de lux, agenți și cluburi sportive); cerințe mai stricte pentru identificarea beneficiarilor reali și controlul proprietății; măsuri mai riguroase de verificare a persoanelor cu contribuții financiare substanțiale; evaluarea tranzacțiilor ocazionale între 3.000 și 10.000 de euro; accesul transfrontalier la informațiile conturilor bancare; metode de identificare la distanță a clienților; interzicerea plăților în numerar peste 10.000 de euro în UE; și revizuirea politicilor privind statele cu risc ridicat. De asemenea, cea de-a șasea Directivă AML va introduce măsuri pentru: schimbul de informații între statele membre, identificarea riscurilor la nivel național și UE, accesul la registrele beneficiarilor efectivi, responsabilitățile unităților financiare și cooperarea autorităților competente.
Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) se concentrează pe crearea unui cadru global unit pentru combaterea criminalității financiare. În noiembrie 2023, au fost revizuite standardele internaționale AML/CFT, iar în iunie 2023, metodologia de evaluare. România a participat la a cincea rundă de evaluare, constatându-se așteptări de îmbunătățire a strategiei naționale AML/CFT, consolidarea măsurilor de combatere a finanțării terorismului și o sporire a gradului de conștientizare în ceea ce privește detectarea și raportarea tranzacțiilor suspecte, în special în sectoare non-financiare.
Recent, FATF, INTERPOL și Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) au solicitat măsuri din partea țărilor membre pentru a identifica profiturile ilicite generate de crima organizată transnațională, care facilitează conflicte și finanțează terorismul, subliniind necesitatea parteneriatelor public-private.
Riscuri emergente
Raportul recent intitulat 'Prevenirea, detectarea și mitigarea criminalității financiare globale', realizat de Deloitte în colaborare cu Institute of International Finance (IIF), analizează o varietate de riscuri emergente, inclusiv amenințări cibernetice și utilizarea ilicită a inteligenței artificiale. Reglementarea și supravegherea activelor virtuale este deosebit de importantă, iar cea de-a șasea Directivă privind AML va impune reguli stricte pentru furnizorii de servicii de active virtuale, care trebuie să fie înregistrați și să se conformeze reglementărilor AML/CFT. De asemenea, Crypto Travel Rule va fi integrată în acest cadru pentru a spori transparența în domeniul monedelor virtuale.
Protejarea sistemului global de plăți rămâne o prioritate, necessitând un răspuns adaptat la inovațiile tehnologice și reglementările actuale. Recomandarea FATF nr. 16 privind transferurile electronice va permite o interpretare și aplicare mai uniformă a standardelor necesare pentru combaterea criminalității financiare.
Un răspuns coordonat este necesar și pentru riscurile de spălare a banilor, care derivă din tentativele de a încălca sancțiunile internaționale. FATF a dezvoltat standarde pentru statele membre care pot depista și evalua riscurile referitoare la aceste sancțiuni. Directiva UE 2024/1226 are scopul de a uniformiza modul în care statele investighează și sancționează încălcările sancțiunilor internaționale.
În concluzie, o abordare bazată pe risc este esențială pentru un sistem eficient în combaterea criminalității financiare. Este important ca fiecare organizație să înțeleagă contextul combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului la nivel național și internațional. Menținerea unor date detaliate despre clienți, activități și tranzacții va facilita mult educarea și cooperarea între entitățile implicate în lupta împotriva criminalității financiare.
Conformarea strictă la cerințele reglementative nu este suficientă. La fel ca alte state membre, România va fi evaluată pentru eficiența sistemului său. Organizațiile sunt mai bine protejate atunci când programul de conformitate este integrat în structura lor, nu doar prin intermediul procedurilor formale.
Aspectele discutate vor fi aprofundate în cadrul Simpozionului dedicat Criminalității Financiare în Europa Centrală, organizat de Deloitte România pe 21 mai 2024, care va aduce împreună autorități competente și experți din sectorul privat atât din România, cât și din străinătate.
Opinie scrisă de Burcin Atakan, Partener, Deloitte România, și Laura Lică-Banu, Director, Consultanță Financiară, Servicii Corporate Forensic – Criminalitate Financiară, Deloitte România.
