SUA a evaluat piața alimentară din România, care a depășit 40 de miliarde de dolari. Ce recomandări sunt pentru exportatorii americani care doresc să pătrundă pe acest sector.

În 2025, România va avea 15 sărbători legale, o creștere comparativ cu anii anteriori. Raportul Departamentului de Agricultură al SUA oferă sugestii pentru exportatorii americani care doresc să acceseze piața românească, menționând că, în cazul în care sărbătorile cad într-o zi de marți sau joi, acestea sunt frecvent extinse pentru a crea un weekend de patru zile.

Este recomandat ca exportatorii din SUA să verifice în avans calendarul sărbătorilor oficiale pentru a evita suprapunerile cu acestea. De asemenea, este important de reținut că data în România se scrie în formatul zi/lună/an.

Exportatorii din SUA pot contacta companii românești, iar întâlnirile directe sunt foarte binevenite, contribuind semnificativ la consolidarea credibilității. De obicei, în cadrul unei companii există un singur factor de decizie principal, care nu este, în majoritatea cazurilor, managerul de achiziții.

Avantaje și Provocări

Avantaje:

• Accesibilitate pe cale maritimă și rețea de distribuție eficientă în România.
• Consumatorii români alocă aproximativ 40% din venituri pentru produse alimentare.
• Costurile de marketing sunt reduse.
• Preferința în creștere pentru produse de calitate superioară pe fondul creșterii veniturilor și extinderii rețelelor de retail.

Provocări:

• Unele exporturi din SUA se confruntă cu bariere netarifare și taxe vamale, ca parte a legislației UE.
• Furnizorii din Uniunea Europeană beneficiază de avantaje competitive datorită proximității lor și livrărilor rapide.
• Percepția românilor că produsele alimentare din SUA sunt prea procesate și mai puțin sănătoase.

Vânzările sezoniere, în special de Crăciun și Paște, reprezintă oportunități de vânzări semnificative, cu vânzări în decembrie de două până la trei ori mai mari decât în alte luni, cu comercianții cu amănuntul care își extind programul pentru a face față fluxului crescut de clienți. În aceste perioade, accentul se pune pe produse de calitate superioară, deoarece consumatorii își cresc cheltuielile.

Comportamentul consumatorilor a evoluat, românii fiind interesați de o varietate mai mare de produse și influențați de tendințele internaționale.

Mulți consumatori din România caută, de asemenea, cel mai bun raport între calitate și preț în achizițiile de alimente și băuturi.

În majoritatea categoriilor de alimente și băuturi există mărci bine cunoscute, iar introducerea produselor noi poate necesita eforturi suplimentare de marketing.

De asemenea, exportatorii din SUA ar trebui să dezvolte relații solide cu importatorii, distribuitorii, supermarketurile și comercianții cu amănuntul locali, deoarece aceste entități joacă un rol crucial în facilitarea și promovarea produselor alimentare americane.

STRUCTURA ȘI TENDINȚELE SECTORULUI DE PIAȚĂ

Românii cu vârste între 35 și 39 de ani au cele mai mari venituri din țară, iar în 2040, grupa de vârstă cu cel mai mare venit va fi de 40-44 de ani.

Cererea pentru bunuri și servicii legate de familie, cum ar fi transportul, educația și produsele de uz casnic, se află în creștere rapidă, dar se așteaptă o scădere moderată a numărului total de gospodării până în 2040.

Se preconizează o scădere de 17,7% pentru cuplurile cu copii, acestea atingând 19,8% din totalul gospodăriilor până în 2040. Tinerii consumatori din jurul vârstei de 20 de ani își concentrează consumul pe alimente, băuturi, divertisment și comunicații.

Potrivit datelor actuale furnizate de Institutul Național de Statistică (INSSE), venitul mediu lunar pe gospodărie în 2024 este de 1.677 USD, iar pe persoană de 670 USD (o creștere de 15,9% față de anul anterior). Cheltuielile lunare totale pe gospodărie sunt de 1.430 USD, marcând o creștere de 13,1%. Alimentele și băuturile nealcoolice constituie 35% din cheltuielile de consum pe gospodărie, în timp ce 7,3% din venituri sunt alocate băuturilor alcoolice și tutunului, iar doar 1,8% merg către hoteluri și restaurante.

Piața de retail din România a atins 61,5 miliarde de dolari în 2024, cu comerțul alimentelor reprezentând aproximativ 40,5 miliarde de dolari.

În 2024, deși inflația a scăzut față de anul anterior, costul vieții rămâne o provocare pentru sectorul de retail din România. Creșterea costului utilităților continuă să afecteze bugetele consumatorilor. Veniturile disponibile reduse determină o concentrare pe articolele esențiale, cu o orientare spre cumpărarea de produse prin oferte și reduceri pentru a gestiona cheltuielile.

În ciuda creșterii prețurilor, se va observa o creștere pozitivă a valorii vânzărilor din retail, deși volumul de vânzări rămâne limitat, consumatorii manifestând prudență.

Comercianții cu amănuntul de produse alimentare vor continua să dețină ponderea majoritară, românii răspunzând constant prin alocarea resurselor la produsele esențiale, incluzând alimentele și băuturile.

Deși inflația alimentelor a scăzut față de 2023, aceasta continuă să exercite presiune asupra cheltuielilor consumatorilor, afectând multe gospodării și amplificând accentul pe accesibilitate.

Conform Euromonitor, piața de retail a atins 61,5 miliarde de dolari în 2024, cu un comerț alimentar estimat la 40,5 miliarde de dolari, atât în magazine fizice, cât și online.

România traversează o etapă de dezvoltare și expansiune pe piața de comerț electronic, cu o creștere anuală de peste 10%. Investițiile în logistică, diversificarea metodelor de plată, utilizarea inteligenței artificiale și expansiunea online în zonele rurale sunt factori care susțin evoluția acestui sector.

Economia informală din România rămâne o provocare persistentă.

Deși datele pentru 2023 și 2024 sunt încă în proces de evaluare, raportările sugerează o menținere a unei părți semnificative din PIB, cu 29% înregistrate în 2022. România se află printre statele UE cu cele mai mari economii informale, sursa acestora fiind combinarea unor impozite ridicate și salarii relativ mici.

Principalele surse ale economiei informale includ locuri de muncă nelegale, evaziune fiscală și afaceri neînregistrate, adesea rezultând din producția subterană și tranzacții informale în gospodării.

Conform INSSE, retailul se numără printre primele trei industrii afectate de aceste practici informale. Deși tranzacțiile cu cardul cresc constant, economia continuă să aibă o dependență semnificativă de numerar.

Utilizarea ridicată a numerarului favorizează dezvoltarea economiei informale, iar guvernul a impus limite pentru plățile în numerar atât pentru companii, cât și pentru cetățeni. Aceste măsuri, deși mai puțin restrictive decât cele inițial propuse, denotă o intenție de a formaliza activitatea economică.

Consumatorii caută confortul livrării la domiciliu, o gamă variată de produse, prețuri atractive și condiții flexibile de returnare. Numărul comenzilor online ridicate din magazine rămâne în creștere în 2024, iar acest fenomen sprijină comercianții prin stimularea achizițiilor impulsive.

Românii continuă să adapteze obiceiurile de cumpărare pentru a face față costului vieții ridicat. Deși România este un producător tradițional de carne procesată, prețurile crescute ale cărnii și ale costurilor energetice continuă să afecteze prețurile la raft, determinând consumatorii să se orienteze către opțiuni mai accesibile.

Această tendință a crescut cererea pentru carne refrigerată neambalată, mai ales în magazinele de specialitate și în cadrul lanțurilor internaționale, indicând o prioritate pentru nevoile zilnice, cu magazinele locale adoptând vânzarea de carne refrigerată neambalată la tejghea.

Vânzările de carne procesată rămân cele mai mari în 2024, deși continuă să se confrunte cu provocări din cauze economice. Interesul consumatorilor pentru carnea rece procesată este solid, sprijinit de tradițiile puternice și gama variată de produse, inclusiv salamuri, cârnați, șuncă și bacon.