Acuzările aduse de moțiunea AUR împotriva Ursulei von der Leyen: Pfizer, cheltuieli eronate din fondurile UE și „amestecul” în alegerile din România

Astăzi, Parlamentul European va vota o moțiune de cenzură inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deși este puțin probabil ca această inițiativă să aibă succes, ea evidențiază vulnerabilitățile liderului european și o obligă să facă unele concesii.

În cadrul discursului său ținut recent în fața Parlamentului, Ursula von der Leyen a respins moțiunea, caracterizând-o drept o inițiativă bazată pe teorii ale conspirației, menită să dezbine Europa. Ea i-a denumit pe susținătorii acesteia „anti-vacciniști” și „apologeti ai președintelui rus Vladimir Putin”.

Șansele ca moțiunea să primească voturile necesare pentru demiterea Comisiei sunt considerate minime, având în vedere că doar o parte din colegii lui Gheorghe Piperea din grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR), precum și alte grupuri naționaliste, ar putea vota în favoarea acesteia.

Însă, majoritatea membrilor populari europeni, care o susțin pe von der Leyen, precum și probabil socialiștii și liberalii, vor vota împotrivă, deși este posibil ca unii dintre aceștia să se abțină, dorind astfel să își exprime nemulțumirea față de modul în care conduce președinta Comisiei.

Critici vizavi de Pfizer

Moțiunea subliniază lipsa de transparență a Ursulei von der Leyen în relația cu șeful Pfizer, referitor la negocierile pentru vaccinurile anti-COVID.

Critica angajată față de Comisie pe acest subiect subliniază o percepție generalizată de centralizare și lipsă de transparență în procesul decizional.

Această neclaritate a generat nemulțumiri și în rândul aliaților de centru și stânga, care s-au folosit de această ocazie pentru a își exprima nemulțumirile.

De asemenea, un tribunal al UE a stabilit că Ursula von der Leyen a „încălcat principiul bunei administrări” prin refuzul de a face publice mesajele solicitate de New York Times.

Critici privind cheltuirea banilor din UE

O altă problemă adusă în discuție în moțiune vizează achizițiile de vaccinuri anti-COVID, unde se reclamă o lipsă de responsabilitate și transparență.

„Comisia a alocat 35 de miliarde de euro din fonduri publice pentru vaccinuri, dar nu a reușit să garanteze transparența și responsabilitatea, având în vedere că 4 miliarde de euro din doze rămân neutilizate”, se menționează în document.

Critici sunt exprimate și cu privire la modul în care au fost gestionate fondurile de redresare post-pandemică ale Uniunii Europene.

Referitor la acest aspect, Curtea de Conturi a identificat deficiențe semnificative în aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență, inclusiv probleme de legături între fundamentele financiare și costurile reale, precum și riscuri de dublă finanțare.

Îndoieli asupra reglementărilor fondului pentru apărare

Moțiunea contesta, de asemenea, temelia juridică a SAFE, un instrument financiar destinat industriei apărării, în valoare de 150 de miliarde de euro.

Documentul menționează o opinie a Comisiei pentru afaceri juridice care susține că invocarea de către Comisie a unui articol din TFUE nu are o justificare solidă pentru situații de urgență, fiind destinată măsurilor pe termen scurt.

Recent, membrii comisiei juridice au votat pentru a solicita președintelui Parlamentului European să conteste excluderea legislativului din procesul decizional care vizează SAFE.

Acuzații de intervenție în alegerile din România și Germania

Ultimul punct adus în discuție de moțiune vizează presupusa intervenție a Comisiei în alegerile din Germania și România.

Textul susține că „interferența nelegală a Comisiei în alegerile din state membre, precum România și Germania, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a proteja principiile democratice și respecta suveranitatea națională”.

Se afirmă că Legea privind serviciile digitale a fost folosită abuziv pentru a restricționa voturile și pentru a anula alegerile.

AUR a acuzat în mod repetat Uniunea Europeană de interferență în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate în primul tur de Călin Georgescu.