Boala care este de zece ori mai contagioasă pentru copii decât COVID-19: Europe s-a confruntat cu cele mai mari îmbolnăviri din ultimele 25 de ani

Conform unei analize efectuate de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF, Europa a înregistrat cel mai ridicat număr de îmbolnăviri cu rujeolă din ultimele 25 de ani. În regiunea europeană, 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în 2024, o dublare față de 2023 și cel mai mare număr din 1997. Rujeola este descrisă ca fiind „una dintre cele mai contagioase boli infecțioase”, afirmă dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie. Această boală poate fi de 10-18 ori mai contagioasă decât COVID-19, boală care a generat o pandemie.
Rujeola revine în forță
Cazurile de rujeolă în regiunea europeană scăzuseră constant din 1997, când s-au raportat aproape 216.000 de cazuri, atingând un minim de 4.440 în 2016. Totuși, în 2018 și 2019 a fost observată o recrudescență, cu 89.000 și 106.000 de cazuri raportate în acești ani, conform analizei OMS și UNICEF.
După o scădere a acoperirii vaccinale în timpul pandemiei COVID-19, numărul de cazuri a crescut semnificativ în 2023 și 2024. În multe țări, ratele de vaccinare nu au revenit încă la parametrii anteriori pandemiei, ceea ce amplifică riscul apariției unor focare.
Peste 40% dintre cazurile raportate în regiune au fost în rândul copiilor sub cinci ani, iar mai mult de jumătate dintre acestea au necesitat spitalizare. De asemenea, s-au înregistrat 38 de decese, conform datelor preliminare disponibile până pe 6 martie 2025.
„Rujeola a revenit, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Fără o rată ridicată de vaccinare, sănătatea publică este compromisă. În cadrul noii strategii regionale de sănătate pentru Europa și Asia Centrală, nu putem permite să pierdem această bătălie. Fiecare țară trebuie să intensifice eforturile pentru a ajunge la comunitățile cu acoperire vaccinală scăzută,” a declarat Dr. Hans P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa. „Virusul rujeolei continuă să fie activ – iar noi nu ne putem permite să ne relaxăm.”
Regiunea europeană a reprezentat o treime din totalitatea cazurilor de rujeolă la nivel mondial în 2024. În 2023, aproximativ 500.000 de copii din această zonă nu au primit prima doză de vaccin împotriva rujeolei (MCV1) care ar trebui administrată prin servicii de imunizare de rutină.
„Creșterea cazurilor de rujeolă în Europa și Asia Centrală în ultimii doi ani sugerează deficiențe în acoperirea vaccinală,” a menționat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Este esențial să avem măsuri guvernamentale imediate, inclusiv investiții durabile în resursele umane și în domeniul sănătății.”
Unul dintre cele mai contagioase virusuri dintre care ne putem îmbolnăvi
Virusul rujeolei este unul dintre cele mai contagioase virusuri umane. Pe lângă riscurile de spitalizare și deces din cauza complicațiilor precum pneumonia, encefalita, diareea și deshidratarea, rujeola poate provoca și probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv pierderea vederii.
De asemenea, virusul poate influența sistemul imunitar, „ștergând” memoria acestuia în privința combaterii infecțiilor, ceea ce lasă supraviețuitorii rujeolei expuși la alte afecțiuni. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă modalitate de protecție împotriva virusului.
Rujeola este, astfel, de 10-18 ori mai contagioasă decât COVID-19, conform spuselor dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonator al Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicină a Familiei.
„Ca să înțelegem amploarea riscurilor, trebuie să analizăm contagiozitatea rujeolei. Numărul bazal de reproducere pentru rujeolă este de 16-18, ceea ce înseamnă că o persoană infectată poate transmite boala altor 16-18 persoane în comunitate, iar acest număr este mai mare decât la COVID-19, unde o persoană contagioasă îmbolnăvea, inițial, două persoane,” explică dr. Gindrovel Dumitra.
Același număr bazal de reproducere este folosit pentru a determina rata de acoperire vaccinală necesară pentru a preveni răspândirea bolii: aceasta ar trebui să fie de 95%, nu ca medie națională, ci în fiecare județ în parte, conform dr. Dumitra. „În comunitățile cu o rată de vaccinare scăzută, un singur caz poate declanșa o epidemie rapidă,” adaugă medicul.
Trei grupuri de persoane sunt protejate împotriva rujeolei: cele vaccinate conform schemei complete, cele care au contractat boala și au dezvoltat imunitate pe viață, și sugarii până la vârsta de 6-7 luni, care primesc anticorpi de la mamă.
Vaccinul ROR, destinat rujeolei, oreionului și rubeolei, este administrat copiilor în două doze – prima la 12 luni și cea de-a doua între 5 și 7 ani – și continuă să aibă cea mai ridicată rată de refuz din România, similar cu perioada epidemiei de acum 7 ani.
„Această reticență în rândul părinților provine din anul 1998, datorită unei legături presupuse cu autismul. Acesta este vaccinul față de care părinții români manifestă cel mai mare scepticism, în ciuda dovezilor clare că nu există nicio legătură. Îndoiala a fost indusă în populația generală și a creat o reticiență îndelungată,” subliniază dr. Gindrovel Dumitra.
Tot mai mulți părinți refuză vaccinarea copiilor
Dr. Gindrovel Dumitra menționează că România traversează, din când în când, epidemii de rujeolă: „Am avut epidemii în 2005-2006, 2011-2012, apoi între 2016-2019, iar cea mai recentă a început în decembrie 2023 și continuă până în septembrie 2024.”
Ce determină aceste epidemii? „Se întâmplă pentru că numărul copiilor nevaccinați creează o masă critică de indivizi susceptibili, iar un caz poate duce rapid la creșterea numărului de îmbolnăviri în comunitate.”
În ciuda acestor riscuri, un număr tot mai mare de părinți din România alege să nu își vaccineze copiii, ceea ce a condus la o scădere graduală a ratelor de acoperire vaccinală pentru vaccinul ROR, în special pentru doza de rapel administrată la 5 ani. Aceste date sunt confirmate de studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România” realizat de Salvați Copiii.
Dacă acceptarea pentru prima doză este relativ bună, la rapel aceasta scade dramatic, ajungând în unele comunități la doar 20%, în condițiile în care România a raportat 77,8% dintre toate cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană.
Cauzele principale pentru această situație sunt lipsa de informații corecte, dezinformarea din mediile sociale și obstacolele sistemice, precum birocrația excesivă, resursele insuficiente, desființarea vaccinării în școli și dificultățile de transport, conform unui studiu complex realizat de Salvați Copiii România.
Simptome înșelătoare: febra intensă apare cu 48 de ore înaintea erupției cutanate, timp în care copilul devine contagios
Simptomele rujeolei apar la aproximativ 10-14 zile de la contact, inițial prin manifestări nespecifice, spune dr. Gindrovel Dumitra.
„Primul simptom înainte de erupția cutanată este febra. Apoi, apare o leziune în zona bucală, la nivelul molarului. Erupția cutanată se manifestă la 48 de ore după apariția febrei,” explică medicul.
„Dacă un copil cu febră severă este internat în spital, el poate intra în contact cu alți copii bolnavi, iar la 48 de ore după ce i se ridică febra, erupția cutanată apare. În acest interval, copilul poate transmite boala altora. Prin urmare, spitalele trebuie să se pregătească pentru posibile epidemii,” încheie medicul de familie.
Foto: Dreamstime.com